•  Dan Ciupureanu


sus

Dan Ciupureanu

 

 

Literatura de calitate este produsul unei dureri

 

Ce cuvânt sau ce cuvinte din limba francezã îþi plac, literar vorbind?

Adevãrul este cã nu m-am împãcat nici pânã acum cu limba francezã, dupã aproape zece ani de când am emigrat aici, din Spania - mi se pare o limbã, deºi va suna caraghios, caraghioasã. De exemplu, în texte literare nu simt acea forþã ºi seriozitate ca în limba românã, sau bancurile din Franþa îmi par prosteºti, uºoare - poate, încã nu o asimilez cum s-ar cuveni. Am stat ºi m-am gândit la un cuvânt care îmi place ºi, spre uimirea mea, nu am gãsit niciunul. Apoi m-am gândit la ce muzicã ascult de obicei ºi am gãsit cuvântul "blizzard" - vânt rece, devastator - care cred cã îmi caracterizeazã sentimentele din ultimii ani ºi coºmarurile, aºa de dese.

Dar din limba românã?

Bunãoarã aº zice "bunãoarã" - cuvânt descoperit recent, în poezia ºi vocabularul lui O. Nimigean. Sau, de ce nu, "papiolopilgãriþã", deºi nu cred cã existã în dicþionar - cuvânt pe care nu-l puteam pronunþa când eram mic, când alt copil, mai mare, îmi spunea: zi pui de papiolopilgãriþã!

Cum þi se pare poezia în formã fixã? Cum priveºti rima?

Când m-am apucat de poezie scriam liber (scriu ºi acum) ºi pentru o vreme, poezia cu rimã mi s-a pãrut o prostie, pânã când am descoperit geniul lui Emil Brumaru, ca sã ajung la concluzia cã orice lucru bine fãcut, în orice domeniu, poate fi superb. Am încercat sã scriu câteva poezii cu rimã, dar sunt departe de a face ceva frumos - poezia cu rimã trebuie sã curgã natural, ca ºi cum nu ar fi cu rimã, mi-a zis tata cândva, uitã-te la Brumaru, nu mai scrie cu rimã, cã nu te pricepi.

În ce mãsurã reprezentarea graficã a versurilor are importanþã?

În mãsura în care cineva nu e capapil sã-ºi imagineze singur, citind, o poezie.

Ai creat muzicã. Cum se îmbinã cu poezia ?

Revin la Emil Brumaru ºi la O.Nimigean, ºi pot spune cã o Ada Milea sau un Mitoº Micleuºanu te fac sã visezi cã, poate, cândva, cineva va cânta dupã versurile tale. În ce priveºte muzica pe care am fãcut-o, nu este decât un progrãmaº pe calculator, la care mã joc, în lipsã, de exemplu, de pensulã ºi acuarele. Cred cã talentul meu la muzicã este egal cu cel la picturã - odatã am reuºit sã pictez o cutie de bere, în 1D.

Ce ai vorbit cu Mircea Cãrtãrescu, la Paris?

Cu Mircea Cãrtãrescu a fost simplu - avea lansarea volumului Levantul la 'Salon du livre' Paris, la standul României, iar înainte de asta eram cu douã fete ºi la un moment dat una dintre ele a zis: "Noi ne ducem sã-l vedem pe Cãrtãrescu, mergi cu noi?" ªi m-am gândit cã aº fi dobitoc sã refuz douã fete drãguþe, aºa cã am mers împreunã. Am cumpãrat Levantul, am scos cartea mea de debut în poezie ºi i-am scris ceva pe ea, total aiurea. M-am dus la el ºi l-am rugat sã-mi scrie ceva ºi sã primeascã Efectul calmantelor, pe care i-l dãruiesc cu bucurie. A scris ceva, apoi a tras cu coada ochiului la cartea mea ºi a zis: "Tu eºti bãiatul lui Ionel Ciupureanu?" Iar minþii mele, care se þinea numai de glume în acea perioadã, i-a venit sã rãspundã: "Nu sunt bãiatul lui, sunt fetiþa," însã m-am abþinut ºi am zis "da". "Sã-i transmiþi salutãrile mele, îl apreciez mult pe tatãl tãu". ªi asta a fost tot.

Cu ce scriitori comunici mai des?

De comunicat, am comunicat ºi comunic cu mai mulþi, însã cu O. Nimigean, Augustin Cupºa ºi Bogdan Rusu mã vãd destul de des ºi vorbim la telefon aproape zilnic.

Cum percepi scriitorii de altãdatã (sã zicem de la o mie opt sute ºi ceva, sã zicem din anii '50) ?

Pãi cam asta citesc în mare parte a timpului - O. Nimigean a avut grijã sã mi-i "bage pe gât" ºi bine a fãcut.

Cum te percepi între scriitorii tineri? Simþi afinitãþi? Gãseºti puncte comune?

Nu mã percep nicicum între scriitorii tineri ºi nu prea avem puncte comune, deºi depresia este punctul comun al tuturor scriitorilor - au gãºtile ºi prieteniile lor. Spre deoseberie de-o mare parte dintre ei, nu mã inspir din poeþi americani, nu sunt agreeat la Zona Nouã ºi nici la Subcapitol, nu citesc Angela Marinescu ºi nu am fãcut niciodatã parte din niciun cenaclu - mã refer la poezie. Nici cu tinerii prozatori nu am nimic un comun. De mulþi sunt considerat ciudat, straniu.

Tu spui: "depresia este punctul comun al tuturor scriitorilor "... Al tuturor scriitorilor sau numai al celor tineri? De ce spui aºa?

Al tuturor.

Depresia este peste tot? Nu e cam limitativ? Vrei sã argumentezi?

Nu cred cã este doar a celor tineri deºi, este adevãrat, majoritatea se apucã de poezie sau de prozã în urma unor neajunsuri, ºocuri, nemulþumiri, pierderi, apoi prind gustul scrisului, chiar dacã viaþa lor ia o turnurã favorabilã, chiar dacã s-au vindecat datoritã terapiei prin scris, sau odatã cu trecerea timpului. Însã eu sunt de pãrere cã literatura de calitate este produsul unei dureri, este un zbucium, un focar de demoni ce nu pot fi înlãturaþi decât printr-un sentiment autentic, redat prin scris, muzicã, picturã sau, de ce nu, flotãri sau conceperea unui sistem electric.

 

Þi s-a dus un frate. Imaginea lui pare a fi un 'sistem electric'

 

dragã ali, nu am înþeles niciodatã sensul cuvântului distopie
de câte ori veneam pe la tine eram beat ºi-þi vorbeam 
despre diferenþa dintre extrema dreaptã ºi cea stângã
chiar dacã eram oarecum în necunoºtinþã de cauzã
azi am citit pe wikipedia sensul tuturor cuvintelor
pe care le ºtiam din auzite ºi am ajuns la concluzia
cã þi-ai ales la timp momentul în care trebuia sã ne pãrãseºti
aºa cum un pescãruº îºi alege marea înaintea anotimpurilor

Te gândeºti la propria ta posteritate? Ce laºi în urma ta, cum te vor înþelege viitorii cititori?

Singurul lucru la care mã gândesc în legãturã cu asta este cã manuscrisele-mi vor fi publicate mai cu uºurinþã ºi sunt sigur cã dacã n-aº mai fi, editorii ar fi mai interesaþi de manuscrisele mele de poezie ºi chiar le-ar citi. Lãsând gluma la o parte, cred cã dupã moarte nu mai e nimic, aºa cã încerc sã "mã bucur" de ceea ce scriu cât sunt în viaþã, deºi sunt un rãsfãþat de mai marii scriitori din care mã inspir ºi de la care învãþ ºi-n ultimul timp m-am bucurat cât pentru mai multe vieþi.

Dincolo ceea ce trãieºti tu vizavi de publicarea propriei creaþii, literatura este, majoritar, a trecutului. Sunt tot mai multe cãrþi ale celor care nu mai sunt. Citim mai mult despre lucruri care "au fost" decât despre lucruri care "sunt încã” sau "vor fi”. Din acest unghi te întreb despre cum imaginezi cititorul tãu de peste o generaþie.

Nu mi l-am imaginat niciodatã ºi nici nu reuºesc sã mi-l imaginez, având în vedere cã nu mi-l imaginez nici pe cel actual.

Cititorul "de mâine" ºi percepþia lui asupra "operelor de azi" nu pot fi bãnuite decât prin determinarea valorii unei scrieri, or eu nu sunt în mãsurã ºi nici nu se cade sã-mi aproximez valoarea, ceea ce mã obligã sã nu-mi închipui nimic. Însã dacã ne-am gândi la un O. Nimigean, Nicolae Avram, Radu Aldulescu sau Constantin Acosmei, cred cã istoria se va repeta, iar percepþia celor ce vor veni va fi mai mult decât bunã. Aºa va fi tot timpul, chiar dacã stilurile se schimbã odatã cu trecerea timpului - adevãrata artã va dãinui indiferent de tendinþe.

Cum ai ajuns la teatru? Cum þi se pare a scrie teatru? Dar scenariu de film?

Oarecum ciudatã experienþa pe care-am avut-o cu teatrul - în acea perioadã scriam cel puþin douã poeme pe zi, iar Haricleea Nicolau, citindu-mã pe facebook, m-a contactat ºi mi-a spus cã mã vede fãcând piese de teatru, ºi mi-a propus sã scriu una pentru a fi jucatã de ea în One women show, la Craiova. Nu citisem niciodatã teatru ºi nu fusesem decât la câteva spectacole - am citit câteva piese, în sensul de a vedea formatul, în ce parte a paginii se scrie numele personajelor, pe scurt, cum este scrisã o piesã de teatru. Evident cã nu s-a mai jucat, din punct de vedere financiar ºi organizatoric, chiar dacã i-a plãcut mult piesa, apoi nu a rãmas decât un manuscris în computerul meu ºi, neavând contacte în domeniu, nu s-a jucat nicodatã, lucru care m-a descurajat ºi m-a fãcut sã nu mai continui. Pe altã parte a fost o experienþã ineditã ºi frumoasã ºi cred cã voi reveni cândva la teatru. Am scris un scenariu de film, care s-a dovedit a fi foarte slab, însã am cãpãtat experienþã, iar acum lucrez cu regizoarea româno-francezã Ana Dumitrescu la un scenariu de ficþiune - moartea fratelui meu m-a obligat sã iau o pauzã, însã voi reveni curând. Augustin Cupºa ºi scenariile lui foarte bune m-au fãcut sã vreau ºi eu sã încerc.

Prin toate formele de exprimare artisticã eºti, de fapt, mai degrabã 'poetul' ?

Poezia pe care am scris-o zi de zi în ultimii ani mi-a format un reflex, o amprentã, care se vede ºi în piesa de teatru, ºi în scenarii, ºi în prozã, ca ºi cum diavolul ºi-ar bãga coada, având intenþiile Celui de Sus.

Caut, adeseori, sã extind dialogul ºi sã deschid direcþii de întrebare-rãspuns.
Iatã acum, la final, o întrebare de la Ionel Ciupureanu:
"Ce pãrere ai despre moartea lentã a revistelor literare ?"

Îmi este foarte greu sã rãspund la aceastã întrebare, deºi mi-am pus singur întrebarea în mai multe rânduri, iar atunci ajunsesem la concluzia cã nu prea existã interes din partea celor care le conduc ºi ãsta ar fi unul dintre rãspunsuri. Mai cred cã majoritatea redactorilor de reviste au o percepþie falsã asupra literaturii de calitate ºi, de cele mai multe ori, se publicã maculaturã - mi se pare oarecum normal, raportându-mã la valorile populaþiei acestei þãri, care o ia la vale. Prin reviste literare se spalã bani ºi interese - puþine sunt cele care se strãduie sã facã ceva de calitate.

ªi acum am ºi eu o întrebare pentru tata: Nu crezi cã ar trebui încerci ºi prozã, având în vedere timpul de care dispui acum la pensie ºi numeroasele volume de poezie pe care le-ai publicat?

 

A întrebat ºi a  consemnat: Marius Dobrin

 

Comentarii cititori
sus

 


modern modernism postmodern postmodernism poesie realism realistic fantastic essay critique chronique poete dictionnaire prose thetre lyrique lyrisme vers lettre voyage hyperbole libre interwie revue metaphore philosophie sens film movie event translation relation cinema nick hornby simona popescu ana blandiana t.o. bobe liviu antonesei cornel mihai ungureanu corina ungureanu mircea cartarescu gabriel liiceanu paul goma andrei plesu bogdan suceava nina simone neil young high fidelity ghost world eternal sunshine jim jarmusch bill murray steve buscemi mircea martin matei calinescu norman manea virgil duda tolstoi dostoievski puskin cehov suskind inoue kawabata mishima berberova bulgakov quignard yourcenar leif panduro paulo coelho andrei makine alessandro baricco peter esterhazy hubert lampo par lagerkvist richard bach durrenmatt boll adolfo bioy casares llosa daniel keyes carlos fuentes botton modiano tennesee williams frabetti mccullers walser doxiadis page golding lindgren musil mann hemingway lenz kertesz capek ulitkaia sebastian eliade cioran noica bernanos werfel duras joyce nabokov soseki atxaga krausser guimard cusack scarlett johansson breban papillon empire falls tismaneanu pfeiffer bridges mircea ivanescu twain jessica fletcher james stewart katherine hepburn spencer tracy angelina jolie steven segal will smith rossini lucescu lone star felini antonioni barnaby seinfeld humanitas polirom zeus amelie russel crowe charlotte gainsbourg iben hjejle peter pan dickens bronte bruel hitchcock burroughs dinu flamand woody allen johnny depp andie mcdowell john ford pietje bell jules et jim almost famous chaplin john voight sommersturm travolta uma thurman friends ally mcbeal daphne du maurier steve martin liv ullman mumford john fante fitzgerald manet monet degas che guevara renoir hugo virginia woolf ed harris marta petreu gabriel andreescu burt reynolds pacino de niro monroe dean martin elvis mathieu madison county clint eastwood meryl streep blow up zatoichi mihalkov miller james stewart thora birch terry zwigoff thornton montesquieu cassanova closer julia roberts hugh grant modigliani verdi bloody sunday chain reaction before sunset ethan hawke julie delpy faulkner bukowski sartoris gombrowicz montherlant marquez proust sabato saint-exupery steinbeck ishiguro tuca dominguez julia kristeva dan brown lincoln jeffrey archer robin cook agatha christie poirot colin forbes john grisham bill clinton bush ioan paul tolkien umberto eco leonardo da vinci van gogh roald dahl manolescu paleologu iron maiden sharon stone madonna sarah hall kurt vonnegut anthony burgess salman rushdie isabel allende henry miller anais nin martin heidegger blochmann hannah arendt jose ortega y gasset julius evola celine camus cohen beatles lovinescu maiorescu eminescu calinescu plotin purcarete nietzsche montaigne lossky evdokimov aristotel shakespeare hamlet blaga ionesco djuvara yoga olimp bloom medeea oscar wilde coen paraskevopoulos macbeth american beauty harold pinter stoiciu john cusack amedeus marivaux dumas iglesias titanic mena suvari kevin spacey