•  Xenia Negrea


sus

Xenia Negrea

 

 

Femeia ºi eternitãþile ei repetitive

 

Vasile Panopol, Românce vãzute de strãini, ediþia a II-a revizuitã, prefaþã de Mihai Dim. Sturdza, Colecþia Istorie cu blazon, Editura Corint, Bucureºti, 2016

 

vasile panopol romance vazute de strainiCând vine vorba de condiþia femeii în România, ca în multe alte situaþii, ne încurcãm în banalitãþi, în locuri comune, în radicalism emfatic, în polisemantismul onomatopeelor ºi al anecdotelor cvasivirile. Necunoscutul, însã, e lângã noi. În continuare. Cã tot vine barbarismul cultural numit Halloween peste noi ºi una dintre poantele cele mai populare de pe net spune cam aºa: „Fetelor, cum vã costumaþi de Halloween? Vã demachiaþi?”, gãsesc cã este potrivit sã semnalez o nouã carte pentru toatã lumea (nu ºi pentru cei care nu au fost de acord/nu au înþeles Nobelul acordat lui Bob Dylan), Românce vãzute de strãini.

Vasile Panopol, fiu al junimistului Vasile Pogor, selecteazã de prin notaþiile ochilor strãini impresii despre latura femininã a românismului, într-o completare a seriei de volume Cãlãtori strãini despre Þãrile Române, realizate de cercetãtorii Institutulkui de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române (1968).

Prima relatare indexatã de Panopol aparþine lui François de Beccarie de Pavie, baron de Fourquevaux care a trecut prin Moldova în anul 1575, sub prima domnie a lui Petru ªchiopul, ºi care îºi închinã notaþiile frumuseþii þãrãncilor. Thomas Alberti a trecut prin Moldova la începutul secolului al XVII-lea, pe la 1620, sub domnia lui ªtefan Tomºa. El observã cã femeile „fac toatã gospodãria casei, vorbesc liber cu bãrbaþii de faþã cu lumea ºi singure, cãci nu e nicio pazã; când aduc de bãut sau de mâncat, gustã ele întâi” (p. 14) ºi cã femeile erau foarte libere (p. 23).

Perspectiva începe sã se întunece de prin secolul al XVIII-lea. Însemnãrile (de la 1709) ale secretarului lui Constatin Brâncoveanu, Del Chiaro, sau ale baronului de Tott surprind retragerea balcanicã a femeii între ziduri, între haine dintre cele mai incomode, între reguli sociale dintre cele mai devitalizante. Nu ne mirãm, astfel, cã femeia româncã trece de la strãdania de a lua „mãslinele cu degetele ºi înfigându-le apoi în furculiþã, ca sã mãnânce chipurile dupã obiceiul franþuzesc” (Tott, 23) la femeia ca etalon al lenei ºi al gratuitãþii cum este oblic consemnatã în parodia lui Saint-Marc Girardin: „odatã mãritate, femeile (...) nu fac nimica, îºi petrec vremea tologite pe divanul lor, se gãtesc, primesc ºi fac vizite” (p. 101).

Secolul al XIX-lea ne pune, aºadar, pe calea fãrã întoarcere a ºabloanelor. Dacã prima femeie care a scris pe acest subiect, Lady Craven, observa cu delicateþe: „S-ar putea spune despre aceastã regiune (Muntenia, n.m. X.N.) cã este un diamant rãu cizelat, care ar avea nevoie sã fie lucrat de o mânã îndemânaticã ºi dibace” (p. 46), mulþi alþii nu se sfiesc sã ridice vãlul din jurul „haremurilor” ºi sã arate prizonieratul mutialnt. Clausewitz, un consilier danez la Constantinopol, trece prin Bucureºti ºi este primit la curtea domnitorului Grigore Ghica. Dincolo de vestimentaþie, „cucoanele” i se par „cam apatice ºi puþin instruite”, dar frumoase (p. 99).

„Frumuseþea” aceasta izbãvitoare ºi justificativã traverseazã, iatã, timpul ºi ajunge în chip de somaþie în interpelãrile feminine monocrome (sic!): „Nu-i aºa cã româncele sunt cele mai frumoase femei? Mãcar cele mai senzuale?”

 

Comentarii cititori
sus

 


modern modernism postmodern postmodernism poesie realism realistic fantastic essay critique chronique poete dictionnaire prose thetre lyrique lyrisme vers lettre voyage hyperbole libre interwie revue metaphore philosophie sens film movie event translation relation cinema nick hornby simona popescu ana blandiana t.o. bobe liviu antonesei cornel mihai ungureanu corina ungureanu mircea cartarescu gabriel liiceanu paul goma andrei plesu bogdan suceava nina simone neil young high fidelity ghost world eternal sunshine jim jarmusch bill murray steve buscemi mircea martin matei calinescu norman manea virgil duda tolstoi dostoievski puskin cehov suskind inoue kawabata mishima berberova bulgakov quignard yourcenar leif panduro paulo coelho andrei makine alessandro baricco peter esterhazy hubert lampo par lagerkvist richard bach durrenmatt boll adolfo bioy casares llosa daniel keyes carlos fuentes botton modiano tennesee williams frabetti mccullers walser doxiadis page golding lindgren musil mann hemingway lenz kertesz capek ulitkaia sebastian eliade cioran noica bernanos werfel duras joyce nabokov soseki atxaga krausser guimard cusack scarlett johansson breban papillon empire falls tismaneanu pfeiffer bridges mircea ivanescu twain jessica fletcher james stewart katherine hepburn spencer tracy angelina jolie steven segal will smith rossini lucescu lone star felini antonioni barnaby seinfeld humanitas polirom zeus amelie russel crowe charlotte gainsbourg iben hjejle peter pan dickens bronte bruel hitchcock burroughs dinu flamand woody allen johnny depp andie mcdowell john ford pietje bell jules et jim almost famous chaplin john voight sommersturm travolta uma thurman friends ally mcbeal daphne du maurier steve martin liv ullman mumford john fante fitzgerald manet monet degas che guevara renoir hugo virginia woolf ed harris marta petreu gabriel andreescu burt reynolds pacino de niro monroe dean martin elvis mathieu madison county clint eastwood meryl streep blow up zatoichi mihalkov miller james stewart thora birch terry zwigoff thornton montesquieu cassanova closer julia roberts hugh grant modigliani verdi bloody sunday chain reaction before sunset ethan hawke julie delpy faulkner bukowski sartoris gombrowicz montherlant marquez proust sabato saint-exupery steinbeck ishiguro tuca dominguez julia kristeva dan brown lincoln jeffrey archer robin cook agatha christie poirot colin forbes john grisham bill clinton bush ioan paul tolkien umberto eco leonardo da vinci van gogh roald dahl manolescu paleologu iron maiden sharon stone madonna sarah hall kurt vonnegut anthony burgess salman rushdie isabel allende henry miller anais nin martin heidegger blochmann hannah arendt jose ortega y gasset julius evola celine camus cohen beatles lovinescu maiorescu eminescu calinescu plotin purcarete nietzsche montaigne lossky evdokimov aristotel shakespeare hamlet blaga ionesco djuvara yoga olimp bloom medeea oscar wilde coen paraskevopoulos macbeth american beauty harold pinter stoiciu john cusack amedeus marivaux dumas iglesias titanic mena suvari kevin spacey