•  Expoziția “Per ser nena”
•  O pledoarie pentru catalanã și românã


sus

Adina Mocanu

 

 

Expoziția "Per ser nena". Imagini și texte despre copilãria la feminin.

 

deschidere expozitie per sen nenaÎn general, când se vorbește despre copilãrie se vizualizeazã imaginea stereotipicã masculinã care de cele mai multe ori e reprezentatã prin copilul universal. În primul rând, copilãria e consideratã o temã minorã, de multe ori omisã, ascunsã, neinteresantã pentru cã ori e perfectã, ori e imperfectã, iar acest lucru trebuie sã fie datoria adulților sau a instituțiilor. În al doilea rând, fetițele, fetele nu sunt vizibile în discursurile care se referã la aceastã perioadã, în special pentru cã limbajul face ca prin înglobarea celor douã sexe sã fie unul câștigãtor și bineînțeles, privilegiat (masculin). Dacã femeile au fost discriminate de-a lungul timpului, fetițele, fetele sunt dublu discriminate: pentru cã sunt mici și pentru cã trãiesc într-un trup feminin.         

La sfârșitul lunii septembrie, la Barcelona, a avut loc lansarea unei expoziții cu titlul Per ser nena dedicate vizibilitãții fetițelor de-a lungul timpului, de la antichitatea greco-romanã pânã în zilele noastre. Expoziția de fotografie a fost acompaniatã de mãrturii scrise și iconografice, texte literare, filozofice, sociologice sau politice din care reiese procesul dificil de recunoaștere a fetelor ca agenți sociali. Ideea expoziției a pornit în urma colocviilor trimestriale organizate tot pe aceastã temã de un grup de cercetãtoare (Tàcita Muta. Grup d’Estudis de Dones i Gènere a l’Antiguitat) de la Facultatea de Filosofie, Geografie și Istorie, fiind coordonatã de Cristina Yúfera și Georgina Rabassó. Întâlnirile trimestriale au analizat minuțios situațiile și contextele în care apãreau fetițele/fetele cu scopul de a pune în evidențã multitudinea de referințe culturale în care ele sunt protagoniste, dar aceste situații au fost fie trecute cu vederea, fie neexplorate suficient. S-a dezbãtut și analizat pe marginea unei game numeroase de aspecte: s-a vorbit despre fetele în Epoca Medievalã, despre pãcat, despre virginitate, despre cãsãtoria la vârste foarte fragede, despre sarcinã, avort, despre exploatarea infantilã, despre reprezentãrile fetei în literaturã și în creațiile produse de femei, despre relația între mamã și fiicã, despre fetițele din diferite colonii sau fetele rrome, etc.

cartiIncursiunea prin viața fetelor se poate vedea și în expoziția prin diversele texte ficționale și non-ficționare ce acompaniazã fotografiile. Cu aceastã ocazie a fost posibilã și apariția unui text din deja celebrul roman scris de Doina Ruști, Lizoanca la 11 ani, publicat la Editura Trei, în 2009 și tradus în spaniolã în 2014, la Edicions Traspiés.  Lizoanca este un personaj care a trezit curiozitatea publicului present atât la colocviile periodice, cât și la expoziție pentru cã este vorba de un personaj puternic, cu o voce proprie, care deși se aflã în poziția de victimã, schimbã aceastã perspectivã prin rezistența pe care o are în fața manipulãrilor adulților. Fragmentul din roman e ilustrat cu o fotografie de Andreea Petrache, activistã și specialistã în fotografie cu tematicã socialã.

Aceastã expoziție va fi completatã de apariția unui volum despre copilãria la feminin (La infancia en femenino: las niñas. Imágenes y figuras de la filiación -  Copilãria la feminin: fetele. Imagini și figuri ale filiației - editat de Dolors Molas și Aroa Santiago, și care va fi publicat la editura Icaria), studiu ce are ca scop reînoirea pespectivelor teoretice, conceptuale și recunoașterea fetițelor, fetelor ca persoane cu voce proprie, active în dinamica socialã.

Aceastã cercetare în lumea copilelor nu ar fi fost posibilã dacã nu ar fi fost sprijinitã nu doar de persoane din mediul academic (Erika Bornay, Àngels Caba, Sylvia Chant, Montserrat Duran, Mariela Fargas, Elena Laurenzi, Imma Mestres, Maria Dolors Molas, David Muñoz, Maria Mur, Zahrah Nesbitt-Ahmed, Marta Ortega, Neus G. Ràfols, Elena Ràfols, Araceli Rosillo, Aroa Santiago, Marta Segarra, Graciela Traba, Teresa Viñolas), ci susținutã de centrele de activism, ONG-uri (Plan International, Unicef) și instituțiile culturale (Institut Català de les Dones). Numele menționate poate nu spun nimic publicului român, dar prin enumerarea lor voiam sã subliniez faptul cã existã o echipã numeroasã care își îndreaptã atenția spre problemele copilãriei, în special cele ale fetelor. 

(Foto poster: Antonio Navarro Wijkmark (2009) din "Doll Hospital", scurtmetraj de Clàudia Flores, în distribuție Anna Kremer și Itziar Castro)

 (Foto: Georgina Rabassó)

 

Comentarii cititori
sus

Adina Mocanu

 

                                   

O pledoarie pentru catalanã și românã

 

uabAnul acesta, deschiderea oficialã a cursului școlar de la Facultatea de Traducere și Interpretare a Universitãții Autonome din Barcelona (UAB) a avut în prim-plan legãtura culturalã dintre limbile catalanã și românã, mai bine zis promovarea traducerilor din catalanã în românã. Cine ar fi crezut cã limba românã o sã fie protagonistã la deschiderea anului școlar, iar peste o sutã de persoane vor participa la aceastã inaugurare? În cadrul evenimentului, Jana Balacciu-Matei, traducãtoare și editoare, a ținut conferința principalã cu titlul Un viatge entre meravelles i semblances (O cãlãtorie printre minuni și asemãnãri). Alãturi, i-au fost traducãtorul Xavier Montoliu Pauli (Institutul Literelor Catalane), Margarita Arboix, rectorul universitãții, Albert Branchadell, decanul facultãții și Geanina Boicu, consulul României la Barcelona.

uabXavier Montoliu a fãcut o prezentare completã a evoluției relației literare catalano-române, a vorbit și despre vizibilitatea traducerilor din catalanã în românã realizate de Jana Balacciu-Matei. Doctor în Lingvisticã Romanicã, Jana Balacciu-Matei a lucrat pentru Institutul de Lingvisticã din București, iar din 1998 este directoarea colecției Biblioteca de Culturã Catalanã dedicatã exclusiv operelor literare traduse din limba catalanã, a editurii Meronia, înființatã în 1994 împreunã cu istoricul Horia Matei. În aceastã colecție de 39 de opere literare și culturale, traduse direct din catalanã, 24 din lucrãri au fost traduse de ea însãși, fapt ce a fãcut sã fie recunoscutã cu distincția cea mai importantã decernatã de guvernul catalan, Creu de Sant Jordi. Titlul conferinței plenare pe care susținut-o la UAB a fost intenționat ales dupã cea mai nouã traducere din Ramon Llull, Llibre de meravelles (Cartea minunilor), apãrutã recent la editura Meronia cu un cuvânt-înainte de Joan Santanach Suñol, profesor de literatura și culturã medievalã la Universitatea din Barcelona și comisarul “Anului Llull”.

Trebuie menționat faptul cã anul acesta se împlinesc 700 de ani de la moartea lui Ramon Llull (c. 1232 – 1316), cea mai reprezentativã și universal recunoscutã personalitate a culturii catalane. Ramon Llull este, totodatã, un gânditor de o mare originalitate al Evului Mediu european. În lumea catalanã, întregul an 2015/2016 este consacrat comemorãrii, prin cele mai diverse acțiuni științifice și culturale, celor 700 ani de la moartea acestei interesante personalitãți. În limba românã au fost  publicate trei minunate traduceri la editura Meronia: Cartea pãgânului și a celor trei înțelepți, Blaquerna, Cartea contemplãrii lui Dumnezeu, și Ars brevis, la editura Polirom, bineînțeles de Jana Balacciu-Matei.

uabAșadar, aceastã legãturã între cele douã culturi a fost reîntregitã și de aceste circumstanțe literare, iar întâlnirea festivã de la UAB a scos în evidențã conjugarea acestora prin frumusețea și profunzimea literaturilor care sunt din ce în ce mai cuprinse în canonul occidental, mulțumitã chiar acestor traduceri. Xavier Montoliu Pauli, prin  prezentarea lui, a subliniat faptul cã Jana Matei a introdus și a consolidat literatura catalanã în centrul literaturii române prin traducerile directe din catalanã în românã fãrã a se folosi de alte limbi strãine (spaniola, franceza sau engleza). Pe lângã munca de traducãtoare, trebuie punctat faptul cã Jana Matei e și editoare, ceea ce înseamnã cã alegerea operelor catalane a fost obiectivã în privința diversitãții lor, de la cele mai clasice pânã la cele contemporane. Într-adevãr, aceastã colecție selecționatã de editoare e o adevãratã bijuterie în spațiul cultural românesc.

recital la uabJana Matei a vorbit despre interesul pentru opera magna a lui Ramon Llull, despre procesul de traducere a cãrților lui, dar și despre a promovarea unei culturi prin oferirea unei colecții de carte, adaptatã și integratã în sistemul literar românesc.

În cadrul evenimentului, a avut loc și un mic recital de literaturã catalanã și traducerea ei în românã de Jana Matei. Poeta Núria Busquet Molist a recitat în catalanã fragmente și poezii din creațiile lui Ramon Llull, Mercè Rodoreda, Joan Sales, Maria-Mercè Marçal sau Francesc Parcerisas, iar subsemnata a citit traducerea lor în românã. Actul inaugural s-a încheiat cu o demonstrație muzicalã din folclorul românesc oferitã de Anatol Ermeciuc Baghici și Orchestra Basarab. Acestã manifestare culturalã a marcat și interesul pentru cultura românã la un an dupã înființarea lectoratului de limba românã, primul din Catalonia, promovat de Institutul Limbii Române și de Consulatul României la Barcelona.

adina mocanuNu aș vrea sã termin, fãrã sã menționez cã pe lângã numeroșii studenți (sala a fost arhiplinã) au participat și prietenii și susținãtorii relațiilor culturale catalano-române: profesoara de românã, Maria Ioana Alexandrescu, scriitorii D. Sam Abrams, Francesc Parcerisas, Ramon Solsona, directoarea Institutului Literelor Catalane (Institució de les Lletres Catalanes) Laura Borràs, Xavier Mir, Corina Stavinschi și reprezentanții publicației culturale RoBarna (Ani Dumitru și Sebastian Hulub), dar și profesori ai Facultãþii de Traducere și Interpretare.                               

Mai mult, în holul bibliotecilor facultãții de Traducere și Interpretare, respectiv Litere, au fost amenajate douã expoziții cu volume în românã, de la publicațiile mai vechi, pânã la cele mai noi din fondurile deja existente în aceste instituții, dar și din colecția editurii Meronia.

Ca sã închei, aș vrea doar sã subliniez faptul cã limbile din zonele periferice reprezintã o forțã efervescentã, punți ce armonizeazã eclectismul cultural, combinã energiile, vizibilizeazã detaliile și valorile. 

 (Foto: Adina Mocanu și Ani Dumitru)

Comentarii cititori
sus

 


modern modernism postmodern postmodernism poesie realism realistic fantastic essay critique chronique poete dictionnaire prose thetre lyrique lyrisme vers lettre voyage hyperbole libre interwie revue metaphore philosophie sens film movie event translation relation cinema nick hornby simona popescu ana blandiana t.o. bobe liviu antonesei cornel mihai ungureanu corina ungureanu mircea cartarescu gabriel liiceanu paul goma andrei plesu bogdan suceava nina simone neil young high fidelity ghost world eternal sunshine jim jarmusch bill murray steve buscemi mircea martin matei calinescu norman manea virgil duda tolstoi dostoievski puskin cehov suskind inoue kawabata mishima berberova bulgakov quignard yourcenar leif panduro paulo coelho andrei makine alessandro baricco peter esterhazy hubert lampo par lagerkvist richard bach durrenmatt boll adolfo bioy casares llosa daniel keyes carlos fuentes botton modiano tennesee williams frabetti mccullers walser doxiadis page golding lindgren musil mann hemingway lenz kertesz capek ulitkaia sebastian eliade cioran noica bernanos werfel duras joyce nabokov soseki atxaga krausser guimard cusack scarlett johansson breban papillon empire falls tismaneanu pfeiffer bridges mircea ivanescu twain jessica fletcher james stewart katherine hepburn spencer tracy angelina jolie steven segal will smith rossini lucescu lone star felini antonioni barnaby seinfeld humanitas polirom zeus amelie russel crowe charlotte gainsbourg iben hjejle peter pan dickens bronte bruel hitchcock burroughs dinu flamand woody allen johnny depp andie mcdowell john ford pietje bell jules et jim almost famous chaplin john voight sommersturm travolta uma thurman friends ally mcbeal daphne du maurier steve martin liv ullman mumford john fante fitzgerald manet monet degas che guevara renoir hugo virginia woolf ed harris marta petreu gabriel andreescu burt reynolds pacino de niro monroe dean martin elvis mathieu madison county clint eastwood meryl streep blow up zatoichi mihalkov miller james stewart thora birch terry zwigoff thornton montesquieu cassanova closer julia roberts hugh grant modigliani verdi bloody sunday chain reaction before sunset ethan hawke julie delpy faulkner bukowski sartoris gombrowicz montherlant marquez proust sabato saint-exupery steinbeck ishiguro tuca dominguez julia kristeva dan brown lincoln jeffrey archer robin cook agatha christie poirot colin forbes john grisham bill clinton bush ioan paul tolkien umberto eco leonardo da vinci van gogh roald dahl manolescu paleologu iron maiden sharon stone madonna sarah hall kurt vonnegut anthony burgess salman rushdie isabel allende henry miller anais nin martin heidegger blochmann hannah arendt jose ortega y gasset julius evola celine camus cohen beatles lovinescu maiorescu eminescu calinescu plotin purcarete nietzsche montaigne lossky evdokimov aristotel shakespeare hamlet blaga ionesco djuvara yoga olimp bloom medeea oscar wilde coen paraskevopoulos macbeth american beauty harold pinter stoiciu john cusack amedeus marivaux dumas iglesias titanic mena suvari kevin spacey