Rodica Mixich

 
sus

Rodica Mixich

 

Castitas

 

trip1Era șase dimineața. Fetele arătau bine, iar eu mulțumită. În ii, cu colanți negri și rucsace la fel, albastre. Întâmplarea a făcut ca iile să fie cusute cu albastru, așa că fetele arătau elegante de-a dreptul. La șapte și zece urma să plecăm din Craiova spre București, iar de aici spre Constanța, la mare. În gară ne aștepta Lia care arborase, la cei 62 de ani ai ei și un divorț în curs, un aer sportiv, vesel, și Rosina în doliu.

Cele 13 fetițe din mediul rural, între 9 și 14 ani, veneau de trei ani la mine acasă, unde improvizasem în sufragerie o școală de educație și bune maniere. Acum plecam în excursia pe care mă străduiam să o organizez în fiecare vară.

În tren foarte multă lume, iar locurile nu erau împreună, deși am cumpărat biletele cu o săptămână înainte de la agenție. Ne-am împrăștiat în tot vagonul. Călătorii ne priveau ciudat din cauza iilor și câțiva au început să pună întrebări fetelor. Privirile insistente nu exprimau simpatie, bucurie sau măcar nostalgie, ci neîncredere și suspiciune. Erau piezișe. Puritatea și frumusețea copilăriei nu au reușit să schimbe înfățișarea murdar-cenușie și mirosul pestilențial al vagonului.

Cuminți și frumoase am ajuns în București, fetele și noi. În trenul de Constanța mai puțină lume, mai puțină murdărie, așa că fetele și-au scos pachețelele cu mâncare și au început să sporovăiască bucuroase:

-Fatăăă, nu-mi găsesc tricoul verde!
-Fără fatăăă, nu ai auzit ce ne-a spus Doamna,... fără fată!

Iile erau deja șifonate, părul eliberat din codițele trudit împletite la plecare, dar obrajii se coloraseră, iar ochii străluceau fără teamă de ceva. Rosina își luase rolul în serios și le explica amănunțit tot ce se zărea pe fereastra trenului: acesta este podul construit de Anghel Saligny, iar la capătul lui o să vedeți... Când mai auzisem eu asta? Umbra tatei ce îmi explica cu aceleași amănunte, iar eu fetiță ca și ele, îmbujorată de bucuria călătoriei cu trenul. Cum am ajuns din Ardeal în Oltenia, din copilăria mea în copilăria lor, de ce mă joc la 60 de ani de-a educația fetelor exact cum o făceam când mă jucam cu păpușile, în timp ce el, Saligny, a rămas în același loc? Și roșeața obrajilor este aceeași în fața trupurilor goale ale bărbaților unși cu nămol ce se zăresc o clipă în goana trenului. Unele lucruri rămân la locul lor în ciuda scurgerii timpului.

-Uite marea, ce mare e!
-Eu am mai văzut-o când am mers la tata în Italia, dar nu este asta, ci alta!

Tăcere. O mare clipă de tăcere în care ochi curioși de copii se lipesc de geam cu uimire.
Zgomotul roților de tren pe terasamentul podului de la Cernavodă. În sufletul meu de copil treceam dintr-o țară în alta, din „țara mea”, în Dobrogea pepenilor turkestan, a măgarilor de la Techirghiol și a înfricoșătoarelor valuri de la Eforie Nord. Poate și fetele simt la fel.

mixichCoborâm emoționate în gara de la Eforie. Eram pionieră când am venit aici în tabără, pe atunci stațiunea se numea Vasile Roaită. La pensiune suntem cazate în camere de câte două paturi. Mă trântesc pe pat sfârșită de oboseală. Lia mă privește lung, mustrător. M-am întrebat de zeci de ori de ce fac asta, am scormonit cu tăioasă luciditate în profunzimea ființei mele. Sunt tot mai frământată din cauza banilor, îmi e teamă că nu o să ne descurcăm. Lia, pe jumătate adormită, mă roagă să mă duc să potolesc fetele. Erau agitate din cale-afară, din diverse motive, unul mai năstrușnic decât celălalt. Vorbeau deodată încât nu mai înțelegeam nimic, dar la un moment dat prind o informație cum că ar fi cineva în dulap. Copii. Fetelor le era frică să doarmă câte două, așa că au dormit împreună în doar două camere, restul le-am plătit degeaba. Cum a fost posibil să uit spaima de întuneric și singurătate când părinții mei plecau la teatru și din fiecare colț al camerei mele mă urmăreau umbre și ochi răi?

Dimineața, pe plajă, jumătate din fetele noastre hotărăsc că nu pot să se dezbrace în costum de baie. Chiloții erau prea mici și se zărea prea mult, iar sutienele erau prea spațioase. În pline dezbateri pe acest subiect, lângă noi, la doi pași, se așează o pereche, domnișoara fiind topless. Zece capete se întorc compact dinspre marea cea mare, spre marea indecență. Sunt realmente învinsă fiindcă nu reușesc să le captez atenția spre altceva. Domnișoara topless consideră de cuviință să înceapă să-și maseze lasciv partenerul cu cremă de protecție „solară”. Eu consider că nu se mai poate și izbucnesc:

-Se face așa ceva în public, fetelor?
-Așa îl ține, Doamna, așa se ține bărbatul!

Ceva nu mai era ca în copilăria mea. Rosina privea la orizont un vapor inexistent, Lia își studia preocupată o unghie de la picior, iar eu începeam să mă îndoiesc de continuarea acțiunii mele voluntare de educație în mediul rural. După un timp părăsim pe partenerii noștri de plajă și plecăm la masă. Întorc capul zâmbind topless-ului rămas fără spectatori.

Fetele mănâncă cu poftă, cu cuțitul și furculița, nu vorbesc cu gura plină, chiar își șterg gurița cu șervețelul înainte de a bea din pahar. Chelnerul ne privește uluit. Seara plecăm la plimbare pe dig, marea se zbate furioasă la picioarele noastre, e întuneric și luna își asumă faptul că totul merită să fie reluat iarăși și iarăși. Fetele sunt prea mici pentru fantasticul elan poetic.

***

mixich3Marea vine înspumată spre noi, apoi fuge ticăloasă înapoi. Râdem și sărim peste valuri. O bucurie pură și simplă, ușor delirantă, cuprinde fetele. Trei dintre ele se țin de mijloc ca-ntr-un dans românesc. Cristiana se rostogolește în nisipul amestecat cu spumă, Georgiana riscă să intre în apa adâncă pentru că vrea să înoate fără să știe, Cami e precaută și preferă singurătatea, surorile își împărtășesc desfătarea râzând fără oprire. O mânuță udă mi se strecoară timid în palmă. Eli cea mică tremura de emoție pentru că nu avea cine să o ocrotească, însă eu eram la rândul meu o fetiță în tabără la Vasile Roaită.

Comentarii cititori
sus

 


modern modernism postmodern postmodernism poesie realism realistic fantastic essay critique chronique poete dictionnaire prose theĂątre lyrique lyrisme vers lettre voyage hyperbole libre interwie revue metaphore philosophie sens film movie event translation relation cinema nick hornby simona popescu ana blandiana t.o. bobe liviu antonesei cornel mihai ungureanu corina ungureanu mircea cartarescu gabriel liiceanu paul goma andrei plesu bogdan suceava nina simone neil young high fidelity ghost world eternal sunshine jim jarmusch bill murray steve buscemi mircea martin matei calinescu norman manea virgil duda tolstoi dostoievski puskin cehov suskind inoue kawabata mishima berberova bulgakov quignard yourcenar leif panduro paulo coelho andrei makine alessandro baricco peter esterhazy hubert lampo par lagerkvist richard bach durrenmatt boll adolfo bioy casares llosa daniel keyes carlos fuentes botton modiano tennesee williams frabetti mccullers walser doxiadis page golding lindgren musil mann hemingway lenz kertesz capek ulitkaia sebastian eliade cioran noica bernanos werfel duras joyce nabokov soseki atxaga krausser guimard cusack scarlett johansson breban papillon empire falls tismaneanu pfeiffer bridges mircea ivanescu twain jessica fletcher james stewart katherine hepburn spencer tracy angelina jolie steven segal will smith rossini lucescu lone star felini antonioni barnaby seinfeld humanitas polirom zeus amelie russel crowe charlotte gainsbourg iben hjejle peter pan dickens bronte bruel hitchcock burroughs dinu flamand woody allen johnny depp andie mcdowell john ford pietje bell jules et jim almost famous chaplin john voight sommersturm travolta uma thurman friends ally mcbeal daphne du maurier steve martin liv ullman mumford john fante fitzgerald manet monet degas che guevara renoir hugo virginia woolf ed harris marta petreu gabriel andreescu burt reynolds pacino de niro monroe dean martin elvis mathieu madison county clint eastwood meryl streep blow up zatoichi mihalkov miller james stewart thora birch terry zwigoff thornton montesquieu cassanova closer julia roberts hugh grant modigliani verdi bloody sunday chain reaction before sunset ethan hawke julie delpy faulkner bukowski sartoris gombrowicz montherlant marquez proust sabato saint-exupery steinbeck ishiguro tuca dominguez julia kristeva dan brown lincoln jeffrey archer robin cook agatha christie poirot colin forbes john grisham bill clinton bush ioan paul tolkien umberto eco leonardo da vinci van gogh roald dahl manolescu paleologu iron maiden sharon stone madonna sarah hall kurt vonnegut anthony burgess salman rushdie isabel allende henry miller anais nin martin heidegger blochmann hannah arendt jose ortega y gasset julius evola celine camus cohen beatles lovinescu maiorescu eminescu calinescu plotin purcarete nietzsche montaigne lossky evdokimov aristotel shakespeare hamlet blaga ionesco djuvara yoga olimp bloom medeea oscar wilde coen paraskevopoulos macbeth american beauty harold pinter stoiciu john cusack amedeus marivaux dumas iglesias titanic mena suvari kevin spacey