Doina Ghiță Marinescu
Adriana Mihaela Macsut, Ștefan Grosu
Liviu-Florian Jianu

 
sus


Doina Ghiță Marinescu

 

Fondarea Bibliotecii Franceze OMNIA - Craiova



În ianuarie ‘90 eram profesoară. Abia terminasem cursurile de pregătire pentru gradul ll în învățământ. În decembrie ‘89 Universitatea din Craiova era gazda acestor cursuri, nefinalizate însă din cauza huruitului tancurilor, care îl întrerupseseră pe neașteptate pe  Blaga, în haosul de pe străzi. Spațiul mioritic era invadat de presupușii teroriști. Rectorul s-a speriat, alături de profesorii veniți din județele limitrofe, și a avut înțelepciunea să rămână calm în frenezia generală.
Am părăsit clădirea ca să-l regăsim pe Tudor Gheorghe în mulțime. Prietenul, care în anii de cenzură ne cânta menestrelul la curțile dorului a salutat libertatea de la balcon și a fost ales ad-hoc, primar. Evident, simbolic.

S-au scurs zilele, au venit primii francezi, cu primele ajutoare. Asociația umanitară EquiLibre a venit cu o donație impresionantă de cărți. Erau sute de cartoane în fața prefecturii, abandonate printre sacii de haine, mașini de scris și electrocasnice. În ajunul revelionului ne-am mobilizat să ne ocupăm de Baudelaire-ii și Verlaine-ii ninși și jilavi. Așa am ajuns cu ele în clădirea în care funcționa școala de partid și care în tumultul evenimentelor trebuia să capete altă destinație. O clădire mult disputată în acei ani, nu doar pentru că încăperile erau decorate în mod deosebit de meșteri austrieci și italieni, cu pardoselile din parchet lamelar, cu plafoanele pictate și ușile din lemn masiv, cu geamuri din cristal și holurile decorate cu oglinzi venețiene. Clădirea prezenta un potențial considerabil pentru o a treia reședință, cuplul Ceaușescu aprobase în septembrie 1989 o investiție de două-trei milioane de lei și, până în decembrie 1989, a avut loc pregătirea casei în vederea începerii reamenajării ca o casă de protocol prezidențială. N-a fost să fie.

Împreună cu Marin Sorescu și Tudor Gheorghe răsfoiam cărțile, gândindu-ne ce am putea face cu ele. Marin Sorescu era redactorul șef al revistei Ramuri, unde soțul meu, eseistul Marius Ghica era redactor. Au urmat adrese peste adrese către primăria orașului pentru a obține un spațiu. Ideea de a fonda o bibliotecă se izbea de instabilitatea factorilor decizionali la nivelul orașului. În cele din urmă, primăria a oferit un sediu la parterul clădirii. Inventarierea cărților se făcea prin voluntariat de către membrii fundației OMNIA și presupunea o activitate calificată și de lungă durată. Pentru ca biblioteca să devină o instituție am solicitat sprijinul Ministerului Culturii spre a finanța și înlesni angajarea unui personal minim necesar bunei desfășurări a activității unei biblioteci. În acele zile a luat ființă Societatea pentru Dialog Cultural OMNIA, care a inițiat sub deviza Creație, Cunoaștere, Comunicare”, traducerea în limba română și publicarea unor opere majore ale culturii universale, organizarea unui festival internațional OMNIA, fondarea unei biblioteci franceze. Eram entuziaști.

S-a semnat un protocol între Craiova și Lyon, primarii s-au pus de acord și au convenit să facă tot felul de proiecte, să stabilească schimburi care să favorizeze activitățile socio-economice, culturale, administrative între instituții, întreprinderi și asociații. Și să promoveze acțiuni în favoarea înființării unei biblioteci franceze și a unui institut franco-român la Craiova. Institutul pentru Dezvoltarea Relațiilor Culturale cu România din Lyon ne-a sprijinit în demersurile noastre.

Din inițiativa unui grup de intelectuali craioveni - scriitori, oameni de teatru, cadre universitare, artiști plastici -, membri ai Societății pentru Dialog Cultural OMNIA, cu sprijinul Institutului pentru Dezvoltarea Relațiilor Culturale cu România din Lyon și cu ajutorul Primăriei din Lyon a luat ființă Biblioteca Franceză OMNIA.
La 25 mai 1990, prin ordinul semnat de ministrul Culturii de-atunci, Andrei Pleșu, Biblioteca OMNIA a devenit filială a Bibliotecii Naționale a României. Am venit prin transfer din învățămant, am dat examenele de atestat pe post împreună cu colegele mele, venite și ele tot din învățământ. Ideea de a fonda și a sluji o bibliotecă se întruchipase.

Inaugurarea oficială a bibliotecii a avut loc la 1 iulie 1991, în prezența unor prestigioși invitați, personalităti ale vieții culturale și politice din Craiova și din țară, a unei numeroase delegații din Franța, in frunte cu primarul Lyon-ului. Președintele României a ținut să salute deschiderea oficială a bibliotecii, trimițându-și discursul prin delegați. A fost subliniată încă o dată importanța creării la Craiova a unei biblioteci franceze, simbol și punte între cele două țări. Am participat, în timp, la programe stagii în Franța (Ecole Nationale Superiéure des Bibliothécaires, Villeurbanne, la Bibliothèque Municipale de Lyon, Institut pour le dévéloppement des relations culturelles avec la Roumanie - Lyon , Centre régional de Documentation Pédagogique - Périgueux).

În prezent, biblioteca deține un fond de aproape 30.000 de volume și are peste 8.000 de abonați, acoperind toate categoriile socio-profesionale. Colecțiile sunt din diverse domenii: literatură, critică și istorie literară, lingvistică, istorie, sociologie, medicină, filosofie, artă, sport, geografie, management și marketing, științe economice, dicționare, enciclopedii, precum și o colecție de periodice. Fiind o bibliotecă publică, ea funcționează cu două săli de împrumut, o sală de lectură, o sală de periodice, unde accesul se face pe baza permisului de intrare. Informatizarea bibliotecii încă de la înființare (în anii ‘90 am fost una din primele biblioteci informatizate prin programul de gestiune a fondului de carte Biblio-Tech pe sistem MacIntosh) a facilitat accesul la fondul de carte. Accesul la fondul de documente se face prin consultarea cataloagelor electronice.

Pentru a putea organiza conferințe, simpozioane, cenacluri, întâlniri literare și colective am constituit Fundația Bibliotecii OMNIA. Ea urmărește sporirea fondului de documente al bibliotecii. A fost inițiată seria Întâlnirile OMNIA. Între cei care, de-a lungul anilor, au răspuns inițiativei de a participa la aceste reuniuni culturale se numără personalități ale vieții culturale românești: Irina Mavrodin, Octavian Paler, Andrei Pleșu, Mircea Dinescu, Varujan Vosganian, Al. Paleologu, Mihai Șora, Mircea Martin, Livius Ciocârlie, Al. Călinescu, Ioan Groșan, Vlad Ciobanu, Tudor Gheorghe, Dinu Adam, Mircea Martin, Ștefan Augustin Doinaș, Marin Sorescu, Adrian Marino, Laurențiu Ulici, Marian Papahagi, iar din străinătate: Jacques Derrida, Lorand Gaspar, Michel Deguy, Roberto Sanesi, William Snodgrass, Jo Shapcott, pictorița japoneză Ajako Yamada, Haruya Samya, traducător de proză românească în limba japoneză și președinte al Asociației Româno-Japoneză.

Din 2000 clădirea a revenit în patrimoniul culturii printr-o hotărâre de guvern. Între anii 1990-2000 biblioteca a fost chiriașă în imobilul administrat de o societate comercială. Acum clădirea are statutul de monument de arhitectură înscris în Lista monumentelor istorice; este cunoscută sub numele Casa Pleșia, concepută după proiectul arhitectului francez Albert Galleron, în stil eclectic.
Fiind o clădire construită între anii 1890-1892, structura de rezistență a imobilului a fost afectată de cutremurele pe care le-a suportat de-a lungul vremii, de intervențiile repetate de recompartimentări interioare, clădirea având mai mulți proprietari.

În 2006 Ministerul Culturii și Patrimoniului Național a anunțat proiectele de restaurare a unor clădiri de patrimoniu care adăpostesc teatre, muzee, biblioteci și alte instituții culturale. În luna martie 2007 a avut loc evenimentul de lansare a „Programului privind consolidarea, restaurarea și modernizarea monumentelor istorice din România”. Conform condițiilor impuse de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, toate responsabilitățile privind managementul tehnic, administrativ și financiar al proiectului de împrumut sînt asumate de Unitatea de Management de Proiect care funcționează în cadrul Ministerului Culturii și Patrimoniului Național.

În baza acordului cadru de împrumut dintre Ministerul Culturii și Patrimoniului Național și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, biblioteca va beneficia de finanțarea executării lucrărilor de restaurare, consolidare și modernizare a clădirii. Prin aceste lucrări, la unul din cele mai importante edificii din Craiova, se va putea reda orașului un palat al culturii, cu săli de bibliotecă, săli de expoziție, o sală de conferințe etc. Termenul de bibliotecă” nu trebuie însă să graviteze doar în jurul cărților, ci să se extindă pe toate planurile. Clădirea, așa cum și-o doresc craiovenii, ar trebui să devină deopotrivă un spațiu de studiu, o scenă de teatru, sală de concert, săli de expoziție, sală de proiecție de film, săli în care să se poată ține cursuri. Adica tot ce ține de educație, cultură, artă și instruire.

Comentarii cititori
sus


Adriana Mihaela Macsut
Ștefan Grosu

 Scurtă introducere în etica aplicată


Etica aplicată este un domeniu multidisciplinar recent care se referă la cercetarea filosofică din punct de vedere moral a problematicilor din domeniul vieții private și publice care sunt supuse judecății morale. Reprezintă un câmp de studiu pludisciplinar, transdisciplinar  și complex care  se referă la cercetarea filosofică din punct de vedere moral a problematicilor din domeniul vieții private și publice care sunt supuse judecății morale (cf. Encyclopedia of Applied Ethics. London Academic Press, Printbook, London 1997, p. 183).


Așadar se impune o abordare transdisciplinaritară reprezentată precum filosofie văzută ca  ipoteză generală care este apoi aplicată în diverse științe rezultând  un nou complex normativ de sisteme (cf. Gheorghe Zaman, Zizi Goschin, Multidisciplinaritate, interdisciplinaritate și transdisciplinaritate: abordări teoretice și implicații pentru strategia dezvoltării durabile postcriză, http://store.ectap.ro/articole/532_ro.pdf).Transdisciplinaritatea devine atunci  un substrat comun pentru diferite discipline care este înăuntrul fiecareia dar și dincolo de ele constituind un imperativ pentru unitatea cunoașterii. Pornind de la această accepție a realității se ajunge la disciplinaritate, pluridisciplinaritate, interdisciplinaritate și transdisciplinaritate întruchipate ca elemente constitutive  în arcul cunoașterii și se ajunge, astfel,  la metoda transdisciplinarității introdusă de Basarab Nicolescu (cf. Basarab Nicolescu, Transdisciplinaritatea: Manifest, traducere din limba franceză de Horia Mihail Vasilescu, Editura Junimea, Iași, 2007, p. 53) care este folosită în acest referat la cercetarea domeniului complex și multidisciplinar al eticii aplicate. În acest sens, se stabilește o problematică a realității care descrie  domeniul cunoașterii în mod științific și care  trebuie să fie controversată din punctul de vedere gnoseologic în sensul că trebuie să existe grupuri pro și contra, iar judecarea problematicii trebuie să aparțină domeniului moral. În acest mod (de exemplu) din problematica eticii aplicate fac parte chestiuni precum: sistemul de sănătate public versus cel privat, conservarea energiei, politica socială versus capitalism sălbatic, managementul etic.

Criza românească  este agravată datorită:
- liderilor  politici care sunt incapabili să construiască proiecte durabile;
- legi  votate doar din motive electorale sau pentru interesele unor grupuri;
- reglementări fis­cale restrictive aplicate în momente alese greșit;
- bani publici cheltuiți după criterii clientelare (cf. Principele Radu al României, Provizoratul istoric, Editura Polirom, Iași, 2010, pp.99 – 102)  
Așadar în acest provizorat în care se zbate societatea românească este nevoie de criterii etice. Totuși etica tradițională este incapabilă „să răspundă gravității și amplorii problemelor ridicate de puterile pe care omul le-a dobândit prin știință și prin tehnică” (Sorin Tudor Maxim, Peripathetice, Editura Pim, Iași, 201, p. 176). Se impune conturarea faptului că rolul responsabilității morale este „de a ține mereu trează o conștiință îngrijorată” (ibidem) „proiectată mereu spre viitor (...)” (ibidem p.177) adică o etică prospectivă referitoare „la o nouă dimensiune a discursului teoretic de a nu se mai mulțumi doar cu reflexia asupra personalității ci de a se apleca și asupra înțelegerii și descrierii unei lumi care nu este încă, dar ar putea fi” (ibidem, p. 28). Etica prospectivă este cadrul teoretic de explorare, iar cadrul practic este conjugat prin etica aplicată.

Această rubrică își propune așadar să trateze complexa problematică din etica aplicată abordând chestiuni precum: etica în politică, etica în mass-media, etica și resursele umane, etică și imagine,  managementul etic, etică medicală, etică juridică, codurile etice (se va avea în vedere și susținerea unor workshopuri care să abordeze diferite aplicații etice). Se urmărește a se arăta importanța reperelor etice într-o societate care funcționează după normele unui stat de drept.
 

Comentarii cititori
sus


Liviu-Florian Jianu




DOMNUL LIMBII ROMÂNEȘTI

15 ianuarie 1850

Azi s-a născut la Ipotești
Păstorul limbii românești .
Nici stele n-au venit pe cer,
Nici magi, nici semne . Numai ger.

Venea în haina ei de scris,
Lumina goală  - Dionis.
A avut pana, adăpost.
Și limba românească,  rost.

Dar cât n-a limpezit la ea,
S-o dea poporului, s-o bea…
Lui - fără pâine, fără vin,
Sânge și trup s-a dat - deplin.

Și-a fost copil, și a iubit,
Și i-a fost chinul fericit.
Și împărțea, pe la ferești,
Mireasma limbii romănești.

Și cobora, pe rând, pe rând,
Cuibar de gânduri, legănând,
Lumina inimii-i din sân,
În orice casă de român.

Și a murit, și s-a-nălțat,
Pe cerul românesc, curat,
Ca să învie-n veșnicie,
Un dor: Întreaga Românie.

Și poate multe vor pieri,
Pământ și cer al celor vii,
Dar Domn de suflet - românescul,
RĂMÂNE - DOMNUL -  EMINESCU.

4
-5  ianuarie 2012



Comentarii cititori
sus

 


modern modernism postmodern postmodernism poesie realism realistic fantastic essay critique chronique poete dictionnaire prose theĂątre lyrique lyrisme vers lettre voyage hyperbole libre interwie revue metaphore philosophie sens film movie event translation relation cinema nick hornby simona popescu ana blandiana t.o. bobe liviu antonesei cornel mihai ungureanu corina ungureanu mircea cartarescu gabriel liiceanu paul goma andrei plesu bogdan suceava nina simone neil young high fidelity ghost world eternal sunshine jim jarmusch bill murray steve buscemi mircea martin matei calinescu norman manea virgil duda tolstoi dostoievski puskin cehov suskind inoue kawabata mishima berberova bulgakov quignard yourcenar leif panduro paulo coelho andrei makine alessandro baricco peter esterhazy hubert lampo par lagerkvist richard bach durrenmatt boll adolfo bioy casares llosa daniel keyes carlos fuentes botton modiano tennesee williams frabetti mccullers walser doxiadis page golding lindgren musil mann hemingway lenz kertesz capek ulitkaia sebastian eliade cioran noica bernanos werfel duras joyce nabokov soseki atxaga krausser guimard cusack scarlett johansson breban papillon empire falls tismaneanu pfeiffer bridges mircea ivanescu twain jessica fletcher james stewart katherine hepburn spencer tracy angelina jolie steven segal will smith rossini lucescu lone star felini antonioni barnaby seinfeld humanitas polirom zeus amelie russel crowe charlotte gainsbourg iben hjejle peter pan dickens bronte bruel hitchcock burroughs dinu flamand woody allen johnny depp andie mcdowell john ford pietje bell jules et jim almost famous chaplin john voight sommersturm travolta uma thurman friends ally mcbeal daphne du maurier steve martin liv ullman mumford john fante fitzgerald manet monet degas che guevara renoir hugo virginia woolf ed harris marta petreu gabriel andreescu burt reynolds pacino de niro monroe dean martin elvis mathieu madison county clint eastwood meryl streep blow up zatoichi mihalkov miller james stewart thora birch terry zwigoff thornton montesquieu cassanova closer julia roberts hugh grant modigliani verdi bloody sunday chain reaction before sunset ethan hawke julie delpy faulkner bukowski sartoris gombrowicz montherlant marquez proust sabato saint-exupery steinbeck ishiguro tuca dominguez julia kristeva dan brown lincoln jeffrey archer robin cook agatha christie poirot colin forbes john grisham bill clinton bush ioan paul tolkien umberto eco leonardo da vinci van gogh roald dahl manolescu paleologu iron maiden sharon stone madonna sarah hall kurt vonnegut anthony burgess salman rushdie isabel allende henry miller anais nin martin heidegger blochmann hannah arendt jose ortega y gasset julius evola celine camus cohen beatles lovinescu maiorescu eminescu calinescu plotin purcarete nietzsche montaigne lossky evdokimov aristotel shakespeare hamlet blaga ionesco djuvara yoga olimp bloom medeea oscar wilde coen paraskevopoulos macbeth american beauty harold pinter stoiciu john cusack amedeus marivaux dumas iglesias titanic mena suvari kevin spacey