Diana Maria Boghiu
Xenia Negrescu
Camelia Maria Niță
Roxana Știubei

 
sus

 
Diana Maria Boghiu


scrisori neprimite


Vreau să mă-ngropați lângă un cal alb,
să respirăm același pământ, același pământ să-l respirăm
să mă poarte-n spate și să mă plimbe vreau.
să-mi plimb mâna pe coaste
pe coastele calului alb cu mâna mea - un pieptăne
să-mi umple urechile cu nechezatul lui de cal alb
să-mi umple ochii cu albul lui de cal
și să-i golesc sufletul lui de cal (alb) într-un pahar
și să golesc paharul la rădăcina unei flori din ciocul unei păsări.

Calul meu alb, dragul meu cal alb,

ce-o să ne mai mângaie tălpile pământenilor...


țigări aprinse-n stele

Am să curăț cerul de stele bolnave
cu mâna mea stângă
- în dreapta stă o țigară aprinsă
jumătate am să le sting în mare
una o păstrez în buzunar
restul le calc în picioare
până mi se fac tălpile cenușă.


matematici superioare

aici
îți poți trece mâna pe coastele lor învelite în piele
bolnavă
cu unghiile lungi ale unor
degete lungi cu
sânge ca
un pahar de șerpi pieptănați să curgă
pe coastele lor învelite în piele bolnavă

coastele, degetele și bălțile de sânge -
o geometrie strâmbă/
a scădea din schelet craniul
e-un calcul simplu.


memorii

când plantai mortul ca pe-o sămânță și
așteptai să încolțească;
ce-așteptai să încolțească - nu știu

când îți tăiai unghiile până la
sânge și
praful se punea pe cărți;
nimeni nu voia să-l sufle/
nimeni nu știa să-l sufle

când îți spălam părul în ploi cu
lacrimi mai lungi decât degetele
când îți călcam orgoliul în picioare ca
pe-un covor
scump și
când te considerai sănătos - sănătos din cap până-n picioare
dar nu erai
...
condamnă-mă, dar nu sunt eu cea care face complimente sirenelor


cu tălpi însângerate

Sirenele, aceste târfe decente cu genunchi primitori,

cu perle în loc de inimi,
cu părul prins în alge
aleargă cu tălpi însângerate norii și cerurile.

În pești apune soarele, pe limba valurilor doar
harpii, grifonii, îngerii, păsările –
peștii sufletului și fluturii mării.
Sirene prost oxigenate,
sirene uscate de mare
aleargă cu tălpi însângerate norii și cerurile.


caii sunt cele mai frumoase flori

Acestea nu sunt altceva decât flori rupte cu mâna,
o mână roșie de maci,
pământul - un uriaș sicriu, o florărie -
frumoase aste flori de portocal
cu rădăcini adânc înfipte-n ceruri.

Cai sălbatici, albi de iarnă
cai biciuiți de sânge vertical,
caii, doar caii
sunt cele mai frumoase flori.


(Diana Maria Boghiu este elevă în clasa a X-a E la Liceul Teoretic “Mihai Viteazul” Caracal și a câștigat premiul al II-lea la secțiunea poezie, în cadrul primei ediții - 2012 - a Concursului Velivolantis organizat de Asociația Taberna. Află mai multe despre concurs și vezi lista completă a câștigătorilor aici)

 

Comentarii cititori
sus


Xenia Negrescu



Spune-mi

De câteva zile nu-mi mai găsesc cuvintele

pleacă seara târziu
iar dimineața
când zorii zilei se trezesc din fiorul nopții
se întorc acasă
sunt atât de multe
de mici
și de profunde
încât se pierd în albul unei pagini
sau se împiedică
în mersul unei fraze lungi
în dimineața asta
am alergat spre ele
căci îmi doream mai mult ca oricând
să le fi găsit
chiar și cu trupul murdar
zgâriat de stele
dar ele aveau
ochii roșii
cearcăne adânci
și lumânări pe chip
căutându-și literele

glasului meu i-au crescut mâini
are până și degete
împletite în versuri

Mâine, când mă voi trezi răgușită de noapte,
spune-mi poezii ...


Moarte

Plămânii-mi sunt două sicrie

purtătoare de aer
când vreau să respir
alerg prin vene
și mă împiedic, deseori,
căci drumul e însângerat
deschid capacele
și beau aerul ca dintr-un pahar
mă întorc în lume târziu
când stelele nu mai au cer
astăzi,
m-am trezit devreme
căci visele îmi gâdilau tâmplele
dar drumul era mai întunecat
ca niciodată
venele erau îmbrățișate
în mii de forme
iar sângele nu-mi mai săruta urmele
cine-mi aprinde o lumânare?


Rugăciune

Îmi place să adorm
după ce toate lumânările
se sting în cer
atunci știu că îngerul meu
coboară tăcut în lume
și cerul rămâne cu Dumnezeu
să țese în pânza întunericului
o rugăciune


Răstignire

În plumbul răsăritului de azi

sunt răstignite păsările fără de zbor
și îngerii-și dezbracă aripile lor
să-mbrace umbra rănilor ce dor


Noaptea

Noaptea coboară atât de aproape

încât dacă deschid ochii
îi pot simți fruntea în fiecare geană
până când dimineața
trezește întunericul din mine


Povară

Mi-e timpul o piatră grea
purtată în măduva spinării
Mi-e lumea un car cu lemne
ce-mi trece pe picioare
Mi-e sufletul un cer
cu ploi bătrâne
Mi-e dorul un pământ
uscat
Mi-e gândul un surd
fără cuvânt


Eu

Noaptea e ziua
ce-și ascunde zorii
sub pătura de-ntuneric
Noaptea e ziua
ce-și bea soarele
pe nerăsuflate
Noaptea sunt eu


(Xenia Negrescu este elevă în clasa a XII-a B la Liceul Teoretic “Traian Lalescu” Orșova și a câștigat premiul al II-lea la secțiunea poezie, în cadrul primei ediții - 2012 - a Concursului Velivolantis organizat de Asociația Taberna. Află mai multe despre concurs și vezi lista completă a câștigătorilor aici)

Comentarii cititori
sus


Camelia Maria Niță



Suntem furnici cu aripi pestrițe

M-am întrebat cândva

ce e pacea?
Afar' de-acea strângere de mână
cu furnicături în dosul palmei.
Mă gândeam să o numesc
chintesența amabilității și a farmecului.
Ori forfotă de gentilețe.
Ne-amestecăm cu toții
talmeș-balmeș
și gata!
Suntem explozii de entuziasm.
Ei, cum suntem noi!
Ne iubim ca furnicile:
una-i ici, una-i colo,
grămăjoare, grămăjoare.
Apoi ne prăbușim.
Ne lungim într-o parte și-ntr-alta
ca să zvârlim trupul acesta.
E-un soi de cântec.
Un cântec de om, ori de furnică?
Cert e că amețim nemișcați.
Cu toate acestea, ne cățărăm pe firea vremii,
fâlfâim cu ardoare, ca acei fluturi pestriți,
furnici cu aripi pestrițe.
Suntem aici, și-altundeva
Viață, trup de om!


Coasta domnului ochi de oțel

Azi mă-nșurubez în spinarea domnului ochi de oțel!

Șuvițele lui cărnoase strănută
mai ceva ca străbunica mea Fâța!
Mă-ntreb ce-are să se-ntâmple
de-l voi gâdila cu călcâiele.
Eh, dar n-am să-ncerc.
Mai bine stau trântită cu obrazul
de frisonul coastei.
Greoaie și huruitoare,
mi se-ncolăcește ca un știulete bezmetic
printre degete.
Șovăie și se buclează.
Of, coastă nebună!


O lălăială conștientă

Îmi spunea cum că

uneori se vaporizează,
că-i rece și cald
pe partea cealaltă.
Că plouă și face
TÂC, TÂC
Și nu pricepeam
Despre ce fel de "cercuri"
e vorba.
Îmi spunea de ceață
că-i e adânc recunoscătoare,
poate să tacă liniștită.
Refuză să se viseze
pe dinăuntru, "fapte" obosite.
Abia se-mparte "eu" și cu "mine"
pe scena asta de hârtie.


În neștire, ire, ire, re

Ce grele-mi sunt pleoapele pe umărul dimineții!

'Ești o mototoală!'
Mă-ntreabă de n-am un dezinfectant.
Ce timp frenetic, răvășit,
ce jocuri!
Violet jilav înfoiat freamăt
în neștire, ire, ire, re.
Vine pe acolo, să-nțeleg,
agățat de praf și panglici,
găuri și metal filigranat.
Bucată de cald și moale,
găini și oi bizare,
semințe zăngăninde,
rochiță cu buline
și suflete-mpăiate.
Să mă deștept?


Oranj

Aș mușca dintr-un nor trubadur,

stând cocoțată pe un gard
pictat de carioci oranj.
Iar într-un cer lățit, zgâlțâitor,
să rezonenez abstract
cu mutra mea de pește.
Să deschid un por
soios și uzat, cu jaluzele hârșâite,
și să-i lipesc petale-dinți
va mirosi a păpădie.


Pic-Tac

Sunt zile în care sunt zile

Și nu aud ce spui.
Închid ochii și dinspre tine
Imaginez de fapt zăpăceala mea.
Iese la bis chipul de- privesc și sunt.
Clișee prin vene
Care curg exuberant.
Pic-Tac
Apa și Timpul.


(Camelia Maria Niță este elevă în clasa a X-a la Colegiul Național “Gib Mihăescu” Drăgășani și a câștigat premiul I la secțiunea poezie, în cadrul primei ediții – 2012 - a Concursului Velivolantis organizat de Asociația Taberna. Află mai multe despre concurs și vezi lista completă a câștigătorilor aici)

Comentarii cititori
sus


Roxana Știubei


de ce nu-mi pui o fundă să mă dăruiești cuiva?

am făcut curățenie m-a ajutat conștiința să mut mobila
ca să dea o altă lumină casei tu mi-ai dăruit o floare
am admirat-o superficial
nici măcar nu știu ce fel de floare e
am avut treabă după am adormit am citit scris râs plimbat am făcut dragoste am plâns fără lucruri mărunte n-avem timp se spune
punctul doi floarea este acolo n-a murit
nu mi-a cerut apă mâncare sfaturi afecțiune mă uimește cumințenia ei
am avut treabă după am adormit am fost la spital m-au operat începusem să chelesc grav
punctul trei îmi administrau tratamentul acasă floarea este acolo mă privește
am avut treabă după m-au chemat la birou să semnez actele și să-mi spună că nu mai au salarii mici
punctul patru seara am văzut că floarea este acolo nu comentează am înnebunit florile nu pot vorbi mai ales a mea
am avut treabă după am plecat într-o călătorie
când mă voi întoarce o să-i aduc un suvenir
doar e floarea mea.


*

sunt conștientă de faptul că tu citești câte o carte
de fiecare dată când faci dragoste cu mine noaptea
și asta te face să mori puțin câte puțin
în fond moartea e singurul mister neviolat de om
ceva ce încă ne mai stârnește interesul
ceva ce ne mai ține în viață


cafeaua mea dinainte să te cunosc

când m-ai anunțat că a crescut copacul

că trebuie să ne apucăm de o nouă casă
mi-am pierdut răbdarea
totuși mă simțeam iubită parcă eram în seara când
le dansasem pe masă în timp ce-mi recitau
și le priveam frizurile ca pe niște gânduri rămase
de ieri
te urăsc
dar ți-am mai spus-o
mi-am cumpărat cravate noi și te urăsc
o simt ca pe un vis dintr-o noapte cu prea multe silabe
te urăsc monșer
tu ești frumos doar la rădăcină pentru că mă citești
pe toată câtă nu sunt
pardon
câtă nu eram înainte să te cunosc
bându-mi cafeaua pe aceeași canapea mereu
mda
și îmi dau seama că n-am sărutat
niciodată un bărbat cu mustață.


femeia din drum

Am fost femeia din drumul vieții tale
fără ca ție să-ți pese și fără ca eu să știu.
M-am născut fără sânge (și poate fără poezie)
pentru că deoarece întrucât fiindcă
eu număr fire de păr,
mi se pare mai convenabil
în iadul nostru de iubire,
unde fluturii zboară cu aripile
pline de miere stricată și
dezinteresul
ce-mi amintește de pasiunea tăietorului de lemne
în curtea familiei regale care domnește a plictiseală.
Pentru că deoarece întrucât fiindcă.


curgi sânge curgi

am învățat că sănătatea nu face chiar totul
când ne spunem cuvinte în chineză de parcă ne-am cunoaște
din momentul în care am ascultat muzica noastră
sau a altora cu sensul nostru
unele lucruri ce natura însăși nu și le poate permite
nimic nu împiedică dorința să îmbrățișeze o altă dorință
pentru că sărutul adoarme pe buzele timpului
și eu doar azi dau sugestii unora care nu au auzit de Dumnezeu
da da acel domn pe ai cărui umeri cade rușinea
superb n-am ce zice
comentați doar dumneavoastră
stăpânul lirismelor
de la origini până în prezent
sentimente la reducere că e criză nene
habar n-am cum o să te descurci cu ratele
în special dacă vii cu trenul
niște cazuri de genitiv programat
crezând că-ți poți împărtăși ideile deocamdată
strigi dar nu te interesează
închizi ochii deși nu ți-e încă somn
cel mai bun adversar e sângele unui bărbat singur
tot aerul m-a învățat primesc lecții gratuite
yey sunt o norocoasă
nu vreau să termin însă trebuie se punctează bine încadrarea în spațiu
dă-o-n mă-sa de poezie
vreau mai mult sânge


nobody’s perfect

te-ai întors dar vai parcă arăți mai bine ca data trecută
nu ți se pare doar am îmbătrânit
contează eu te nevoiesc

nobody’s perfect

silviu azi facem repetiție generală să nu ziceți că nu v-am zis toată lumea se conformează eu sunt geniul aici

elena se gândește la mesajele necitite când își face exercițiile de slăbit
cât de caraghios poate să sune asta

îmi pun teniși
roșu cât să-mi ajungă până la bucătărie
acolo unde fereastra are vedere
spre viață

pardon
eu nu intru în bucătăria lor
dar nici nu mănânc mâncarea lor


(Roxana Știubei este elevă în clasa a X-a C la Colegiul Național “Ștefan Velovan” Craiova și a câștigat premiul I la secțiunea poezie, în cadrul primei ediții - 2012 - a Concursului Velivolantis organizat de Asociația Taberna. Află mai multe despre concurs și vezi lista completă a câștigătorilor aici)

Comentarii cititori
sus

 


modern modernism postmodern postmodernism poesie realism realistic fantastic essay critique chronique poete dictionnaire prose theĂątre lyrique lyrisme vers lettre voyage hyperbole libre interwie revue metaphore philosophie sens film movie event translation relation cinema nick hornby simona popescu ana blandiana t.o. bobe liviu antonesei cornel mihai ungureanu corina ungureanu mircea cartarescu gabriel liiceanu paul goma andrei plesu bogdan suceava nina simone neil young high fidelity ghost world eternal sunshine jim jarmusch bill murray steve buscemi mircea martin matei calinescu norman manea virgil duda tolstoi dostoievski puskin cehov suskind inoue kawabata mishima berberova bulgakov quignard yourcenar leif panduro paulo coelho andrei makine alessandro baricco peter esterhazy hubert lampo par lagerkvist richard bach durrenmatt boll adolfo bioy casares llosa daniel keyes carlos fuentes botton modiano tennesee williams frabetti mccullers walser doxiadis page golding lindgren musil mann hemingway lenz kertesz capek ulitkaia sebastian eliade cioran noica bernanos werfel duras joyce nabokov soseki atxaga krausser guimard cusack scarlett johansson breban papillon empire falls tismaneanu pfeiffer bridges mircea ivanescu twain jessica fletcher james stewart katherine hepburn spencer tracy angelina jolie steven segal will smith rossini lucescu lone star felini antonioni barnaby seinfeld humanitas polirom zeus amelie russel crowe charlotte gainsbourg iben hjejle peter pan dickens bronte bruel hitchcock burroughs dinu flamand woody allen johnny depp andie mcdowell john ford pietje bell jules et jim almost famous chaplin john voight sommersturm travolta uma thurman friends ally mcbeal daphne du maurier steve martin liv ullman mumford john fante fitzgerald manet monet degas che guevara renoir hugo virginia woolf ed harris marta petreu gabriel andreescu burt reynolds pacino de niro monroe dean martin elvis mathieu madison county clint eastwood meryl streep blow up zatoichi mihalkov miller james stewart thora birch terry zwigoff thornton montesquieu cassanova closer julia roberts hugh grant modigliani verdi bloody sunday chain reaction before sunset ethan hawke julie delpy faulkner bukowski sartoris gombrowicz montherlant marquez proust sabato saint-exupery steinbeck ishiguro tuca dominguez julia kristeva dan brown lincoln jeffrey archer robin cook agatha christie poirot colin forbes john grisham bill clinton bush ioan paul tolkien umberto eco leonardo da vinci van gogh roald dahl manolescu paleologu iron maiden sharon stone madonna sarah hall kurt vonnegut anthony burgess salman rushdie isabel allende henry miller anais nin martin heidegger blochmann hannah arendt jose ortega y gasset julius evola celine camus cohen beatles lovinescu maiorescu eminescu calinescu plotin purcarete nietzsche montaigne lossky evdokimov aristotel shakespeare hamlet blaga ionesco djuvara yoga olimp bloom medeea oscar wilde coen paraskevopoulos macbeth american beauty harold pinter stoiciu john cusack amedeus marivaux dumas iglesias titanic mena suvari kevin spacey