Paul Aretzu

Ionel Ciupureanu

Mihail Vakulovski


 
sus

Paul Aretzu

 

CARTEA DEŞERTĂCIUNILOR

 

 

īn cerul de la Caracal, şi sufletul meu pe care īl cresc cu colivă şi

psalmi. părintele duce pe braţ crucea īnfăşată īn sfānt

acoperămānt, legănānd-o prin mijlocul lavrei. bătrāni şi copii se

īngrămădesc să o sărute, īn timp ce teii din curte īşi apleacă

ramurile prin vitralii. apoi, părintele Cristian a scos din altar

legănānd mic prunc de sānge īnfăşat īn aluat, merindele din

potir. cu ochii aprinşi de la chibritul Duhului, de la citit, cu

iubirea maicii am legănat cuvāntul rugăciunii īn scutecele

sufletului, īntre bătrāni şi copii, īntre magi, īn timpul epifaniei,

īn cerurile īnvolburate ale Caracalului.

 

maică plāngānd, spălānd pietre. la marginea Caracalului, lāngă

grajdurile primarului, īn care acesta īşi ţine lingouri de aur,

potcoavele din argint şi coroana rămasă de pe vremuri. şi fel de

fel de lucruri primite de pomană, cărţi vechi, incunabule, odoare,

inele cu  pecete, podoabe de nări, tabernacule īn care sunt

păstrate chei de mărimi felurite, urne funerare, trāmbiţa cu

coarde. estimp el era cuprins de frig, dārdāia chiar şi-n vremea

amiezii, şi-ş era frică de moarte. şi venea la primărie o fecioară

şi-l īncălzea. şi-i băga māinile īn sān şi picioarele īntre picioarele

ei. seara, apărea frizerul curţii, şi-l tundea cāte o oră, şi-l

săpunea şi-i aranja barba, şi-l fricţiona, şi-l ungea cu mirodenii

şi-l ondula. iar la sfārşit mătura părul de pe haine şi de pe podea,

luāndu-i puterea cu făraşul.

 

ispravnicul şi şeful de post erau īngeri căzuţi şi fuseseră ciuntiţi

de cāte o aripă. uneori īi apuca dorul de a zbura. īşi luau avānt,

se īnălţau de la pămānt cam de zece picioare şi īncepeau să dea

ocol, ca turcaleţii, vāslind numai cu o aripă, īn cercuri din ce īn

ce mai strānse, pānă cānd intrau cu capul īn propriul fund şi

zburau īn interiorul lor ca moriştile, din ce īn ce mai adānc,

privindu-şi cu uimire maţele şi plămānii şi propria gură. şi astfel

se săturau de zburat.

 

noi nu māncam. citeam. noi nu ne īmbrăcam īn blănuri, nu ne

agăţam de corp bijuterii. citeam. noi nu tocmim ucigaşi plătiţi,

nu ascundem jungherul īn cizmă, nu facem politică. noi citim,

citim. noi nu strāngem bani fără saţiu. noi deschidem cărţi,

māngāindu-le scrisul. noi nu ne ducem la cārciumă. noi cădem

pe brānci arānd la citit. noi nu facem striptis, nu ne masturbăm,

nu ne tăvălim. noi citim, citim. nu scuipăm alţi oameni, nu

chinuim animale, nu dispreţuim. nu murim. noi citim.

 

comandantul poliţiei avea la  curtea lui pitici din aur şi din

fildeş, o cascadă care se revărsa īntr-un mic lac pe care pluteau

raţe sălbatice, becaţe şi pelicani din plastic gonflat. răspāndise

printre boscheţi globuri ascunse care seara se aprindeau

multicolor, dānd un aspect mirific, avea maimuţe şi păuni şi

chioşculeţe făcute din ştacheţi vopsiţi cu alb şi acoperite cu stuf.

iar pe o terasă avea un car ţărănesc de altădată, cu roate şi loitre

din lemn de chiparos. iar şina roatelor era din aur. la car erau

īnjugate vaci aduse de ţigani din străinătate, făcute din porţelan

vopsit. iar comandantul poliţiei mulgea īn fiecare dimineaţă, īn

şiştar, cāte doisprezece litri de lapte de la acestea. şi spunea

printre gard puradeilor că vrea să facă din oraşul Caracal un

adevărat muzeu.

 

tata vine seara să mă vadă. este īmbrăcat īn haine din frunze de

boz, iar pe dedesubt nu are trup. numai tufăriş de vase de sānge

roşii şi albastre. mă īntreabă īn ce dată suntem. dacă am dat

grăunţe la porumbei. dacă am pus răsaduri şi răzoare. şi să mă

feresc de coropişniţe. tata vine cānd ploaia este aproape de

pămānt şi nu i se aude decāt tārāişul timpului. căci el abia a

trecut de naşterea cea fără de greşeală, a morţii. şi dintre obraze

mari s-a desprins, īnviind īn gānd īnduioşat. dintre baiere de

ţărānă şi dintre ierburi urcat. īn astă vreme, maica frămāntă

prescuri, pregăteşte teascul din mijlocul viei. iar tata vine īnot

prin pămānt, cānd cina e gata. după ce, cu māini vindecătoare,

din maica m-a scos ca din cuptor īnsāngerat. şi a văzut că toate

sunt bune, că ochii sunt buni, că gura şi limba sunt bune, că

sufletul este bun, că pieliţa īn care m-am īmbrăcat este bună. şi a

zis tatăl meu, iată, acestea le voi lua cu mine. şi a fost seară şi a

fost dimineaţă. ziua a opta. cānd regele şi regina au pornit spre

aura soarelui, păşind din viaţă īn viaţă.

 

īn prispa liceului, dascălul de cāntări ne īncarcă urechile cu

diapazoane de cireşe. īn timp ce Marian Drăghici, Ion

Georgescu şi cu mine citim cu feţele intrate ca īntr-o apă īn

Biblie. iar fraţii noştri, cu gāturile alungite pānă īn slăvi, cāntă

din alăute, harpe şi ţimbale. īn timp ce noi ne spălăm chipurile īn

Biblie. iar cei mici strigă cu glas de bucurie. şi sunetele cele de

tunet merg pe drum cu cele subţiri. iar noi dăm foile Bibliei ca

pe valuri, ca pe zile. īn timp ce fraţii noştri sună din trāmbiţe cu

glas mare. īn timp ce māinile noastre se spală īn carte ca īn nisip

iar inimile īn duh. aşa, printre uşierii liceului, cāntānd psalmi,

aşteptăm să dea lumina frunzelor īn pomi.

 

iată uliţele din cer, şi căşile īmprejmuite de uluci, şi răzoarele cu

lăptuci, şi cāinii bătānd maidanele din cer, şi streşinile īn care au

crescut īn jos firişoare de grāu, şi turnul de apă şi cele zece

biserici īn care bat clopote cu limbi īn sus, şi cāţiva oameni

grăbiţi, cu aripile zbārlite de vānt, şi ferestrele luminate īn plină

zi, şi heleşteul din parc răsturnat, cu raţe sălbatice plutind printre

prundişul de papură şi stuf, şi moara lui Opincaru, de pe

vremuri, şi sora tatălui meu, Aliodora, care s-a dus la Domnul la

doi ani, şi cimitirul īn care pămāntul este īn cer. īmpreună cu

prietenul meu Mihai Boşogea, stăm īntinşi īn iarba din curtea

liceului şi ne uităm de noi īn Caracalul din cer şi nu ne găsim

nicăieri. poate suntem īn trenul care tocmai intră īn gară.

 

stăm pe burtă şi sub noi, pānă īn mijlocul pămāntului se īntinde

Caracalul din adānc. oamenii sunt ca frunzele copacilor. īn

această poziţie, facem dragoste cu ţărāna, lăsānd viaţa să se

scurgă īn brazde. printre oase, excremente, ziduri năruite, vetre

sparte plutesc peştii mării moarte. aici sunt palatele din chirpici.

īnălţāndu-se cu turlele īn jos. printre orologii aflate īn poziţii de

foetuşi care nu se nasc niciodată, doar se maturizează,

īmbătrānesc şi mor, chirciţi, pierzāndu-se īn ceaţa sufletului.

sap, sap, sap şi dau de oraşul Caracal cel căzut, īn care primarul

şi căpetenia miliţiei tocmai stau la o masă bogată cu viermi,

printre araci. de-acolo, din căiţa pămāntului, chipurile boabelor

de grāu pornesc spre lumină. pe cocoaşa sufletului meu se oprise

din zbor o secundă calul popii. sufletul, cu fierul roşu al duhului

īn el, s-a clătinat ca o ferigă, cu bucurie.

 

īn patul din scānduri de măr pădureţ e scris: aici odihneşte

Vasile. iar Vasile īntins, relaxat dar şi īncordat, din cānd īn cānd,

īşi probează masca mortuară care i se pare că i-a rămas mică, nu

īi mai īncape. el se află īn casa-i memorială căreia, de curānd, i

s-a mai adăugat o aripă, aşa că, deşi īncearcă, se străduieşte, nu

mai poate zbura īn transcendent. Vasile se luptă puţin cu

patimile. zăpada multă căzută paralizează oraşul. īndoliaţii nu-şi

mai pot īngropa morţii dragi. bătrāni lipiţi de pereţi. de o parte şi

de alta, īl plāng cu lacrimi de lumānări. Vasile stă singur, īşi tot

īncearcă masca mortuară. are fire de cimbru şi flori de oleandru

īndesate īn nări, două ouă de făzăniţă aşezate īn orbite,

păstārnaci īn urechi. cu un ţăruş īn inimă, stă pe un platou, īn

aspic şi, contrar uzanţei, nu zice nimic. suferind de o boală de

picioare, eu stau īntins pe un pat din hārtie, īmi curge sānge din

nas, īn timp ce trupul meu gol, spălat, uns, văruit se răsuceşte, se

contractă īn forma literelor alfabetului.

 

Corneliu Miulescu este un stālpnic fără stālp. el stă īn aer, īntre

pămāntul stricat din Caracal şi cer. el stă pe un stālp de telegraf

imaginar. uneori chiar īntr-un picior. de acolo el ceartă tot

timpul politicienii, poliţiştii, curvele, marinarii beţi, morţi, vii

sau viitori, lupii care au māncat mielul, coropişniţele care rod

rădăcinile ardeilor, vulturii care sfāşie boboci. răstindu-se la toţi

dracii. adesea īl podidesc lacrimile. Corneliu s-a urcat pe stālp

demult, īn locul rămas vacant după ce murise doctorul

Leoveanu. care şi el se urcase după ce se īnălţase la cer Petru

Musceleanu, luat de un nor, după ce apucase să repare stālpul

năruit spre miazănoapte. el s-a urcat pe stālp la 16 ani, fiind

fecior. īn Caracal, mai sunt şi alţi stālpnici, dar ei sunt neştiuţi,

fiindcă sunt urcaţi pe stālpi interiori. nedormit, īnfrigurat, lui

Corneliu i-au crescut pene şi puf pe braţe, pe creştet şi pe

spinare, pe gātiţă, pe pulpe. cānd bate vāntul se īnfoaie, īşi

īncearcă aripile. pe stālpul lui se opresc stoluri de păsăret,

fluturi, libelule, ploi, iar el pare strămoşul strămoşilor.

 

bunica umblă pe drumul de praf. ea scrie cu tălpile exodul din

satul Ghizdăveşti la Caracal. bunica umblă pe drumul nins,

īnşiruind urme care se topesc odată cu zorii. stă īn rānd cu

temătorii de Dumnezeu. faţa ei bătrānă peste feţele noastre de

copii. să vedem cine suntem, de unde venim. mamare se

străduieşte să aducă ideea de fiinţă īn prezent. īmi ia osciorul

frunţii, coastele, ciolanele şi mi le scoate din groapă.

plămădindu-mă din cenuşă şi din apă. la umbra celor patru fluvii

invizibile care curg pe lāngă Caracal, două aeriene şi două

subterane. mamare ne ţese hăinuţe, are grijă de păsări, de

animale, toată ziua găteşte īn athanor. dar timpul i-a venit de

hac.

Comentarii cititori
sus

Ionel Ciupureanu

 

Seif fără bani

 

 

Din toate părţile ies vīrfuleţe

de viermi

e inteligent Dumnezeu să-l ia dracul

un sul de cuvinte īn dormitor

īn lumea Lui

īn genunchi

cu obiceiuri de pildă la piciorul patului

dīnd din picioare să mă proptesc

imitīndu-L cu scīrbă dracu' să-L ia

chestia puturoasă zău

fără ştergar

scīrţīind

ca-ntr-un seif fără bani

cu nădejde-n scīrboşenie

cu lumea de-apoi scărpinīndu-mă

īn marşul boaşelor cu cioburi mobile

din rău īn mai rău că mă rog

cu mirosuri din El

cu obrăznicie īn peisajul Lui

capabil şi sincer

cu sinceritatea pe care-o citisem

īn viaţa adevărată scīrbos

otravă din chipuri proaspăt scuipate

lingīndu-L cīnd moare

īn pivniţa cu şobolanii din resturi

creştetul fluturīndu-şi putoarea

un decolteu pentru cuvinte

să ne-atragă

spre ghearele din gītu-I

de văduvă proastă

un popou de bebeluş

bătut cu bocancii

pe jumătate strofa-ntīi gata.

 

 

 

Hamburger

 

La urmă ne-am contrazis

din ce īnfulecam la strīmtoare

din femelă spre aşchii

pe unde scurte pe scaune

pe birouri

la īmbulzeală din lipsă

oricum īnlăuntru-i

din măruntaiele coagulīnd

spărtura cu alte cuvinte

ceva moarte din ceva durduliu

pe-o margine cam jilavă

ca orice om cu posibilităţi

lingīnd excrescenţa-i

inutilizabilă īn defileu

fără a distruge precum vezi

dar nu pentru a

nu

unghia dintre picioare

doldora din vezică

ceva bun totuşi

o burtă

din pivniţa din buricul din burta

nu importă spre centru

deasupra de pildă

din cadavru-i

cam brusc īn orice caz

din străfunduri iaca

pe gustul meu dragă

că ce-nseamnă a gusta

şi ce avantaje cīnd gust

proasta pe moarte

picăturile din plămīnii

dintre picioare.

 

 

 

De ce nu

 

De cīnd eram fetiţă ceva poezie se zburleşte

spre poezia lor

acum cu totul altfel scriu ăştia

cu

iubirea cu vioara

şi luna atīt de nemīngīiată

expresiv adică

ochi strălucitori adică līngă suspinele

inimii mele

inteligent

şi zisu şi ionel şi milu

de alexandru nu mai vorbim

el e tīnăr şi tinerii-s zei

se-aruncă-n mare de ce nu

ca statueta aia cumpărată de mine

degetu-n aer poezie nu alta

īi sărut pulicica

mititică frumuşică

o iau īn gură cīnd nu se uită

īmi cere s-o sug

e curată e albă poezie desigur

īn comparaţie cu ale voastre nemernicilor

grozav

un poet tīnăr frumos

pīnă leşină īn public şi-n ziare

dar nu cu palma pe cur

poezia nu-i curvă nu

īşi scoate pantalonii să fie admirată

e-un armăsar Dumnezeule

m-aş descurca mă excită

rotunjoare şi durdulii albe etcetera

să pupi orice atom din slănina-i topită

repede īn gang nu importă

cu mumia măcelărită

ho mişcă-ţi hoitul zic

bezmetic cu nenorocirea

satisfăcută de cīinii din prima băltoacă

o şansă sigură pīnă-n gīt

proaspete vechituri

Dumnezeu īn mărime naturală

zece kilometri īn gura-i

limba-n ceruri expresiv

pe urmă marea

rostogolindu-se şi tot felul de lucruri

inteligent turmele mişună

īmi sug inima

cum făceam eu

cu pulicica aia cumpărată

de ce nu.

 

 

Chestii mărunte

 

Uitaţi-vă şi voi noaptea de exemplu

şi nu vă supăraţi pe aia

sau pe-ailaltă

adică ştiţi ce-nseamnă sufletul

adică vă spăl rufele voastre măgarilor

şi dacă mă-ntrebaţi sincer

azi-noapte m-am gāndit că

n-am făcut nimic

şi chiar n-am făcut nimic

 

veţi pleca şi vor veni alţii

parc-aş fi blestemată dar

ce mă fac dacă plāng

mă culc cu voi şi cu cāinele ăsta

aş vrea totuşi să mor

sunt obligată nu te supăra

nu că nu mai pot

nici nu mai vreau

să pot

să mă culc şi să mor

dar nu mi-e greaţă de voi

pot dar nu vreau

să mă-mbrac să mă spăl pe picioare

să mănānc să mă scol să vomit

să vă văd pe voi Dumnezeule

nu-mi place nimic dar

odată mi-a zis Dumnezeu că plāng prea tare

şi mi-a zis băi fetiţa mea

du-te să-ţi vezi fraţii ăia din Univers

şi dacă nu-i găsesc ce mă fac

că vă iubiţi mai mult pe voi

dar eu te iubesc numai pe tine ionele

şi nu-s psihopată

doar mi-e rău şi mi-e silă

nu de noi

de starea noastră măi

 

veţi pleca şi rămān doar cu mine

la urma urmei strănut cu căţelul

cu prietenii

şi dac-aţi mai pune şi māna pe mine

dacă m-aţi pipăi cu ochişorii

cu

doar mi-aţi scos din apă rufele

rufele mele nu ale altora

că-s obosită şi obosită şi

pot să mor īn orice clipă

să poţi să mori doar o clipă

şi dacă veţi muri

am să mă dau cu capul de pereţi

ce-mi place să merg la mare

dar să nu muriţi

 

dar zic

Doamne unde să plece copiii ăştia

ce sentimente am drace

şi dacă am sentimentele astea de ce n-am

şi alte sentimente

adică impresia mea estetică

unde se duc ce fac ce fumează

nu ştiu

e-o dramă grea dar ce faină e

că dac-ar fi să bārfim un pic

să dau cuiva ceva şi el să şi audă

cum te-ai duce la teatru

şi zici

păcat că n-ai fost să vezi

cum şi ce şi cutare

cu actorii ăia cu tot

şi chiar am plāns

dacă-mi dai muzică m-ai m-ai

autentică

m-ai topit gata

pe lumea asta decāt

autentică

aia ştiţi voi

aici sunt reflectoare acolo-i publicul

aici este microfonul

şi omul a zis

luaţi-i microfonul

aşa

adică vorbesc tare

adică publicul care

cum să zic

adică ideea de public neutru

impactul dacă mă cunoşti

pe scenă se montează o emoţie

o

īntre mine şi o relativă mulţime

mai mică mai mare nu ştiu

şi emoţia e mai mare

şi spectatorul nu ştie de

absolut pe-aici prin craiova

cu lumea aia necunoscută

cānd repetă cānd lucrează cānd

aici e-un mister

eu am ceva cu cuvintele

am spus toate cuvintele şi

n-am mai ajuns la cuvinte

emoţionant

 

dar dacă ionel n-ar fi prost

nu ştiu

īmi merge capul nu glumă

nu mai discutăm şi nu mai comentăm

nu mă supăr dacă te doare un pic

sau dacă mănānc sau dacă beau

v-am zis

fără incidente din punct de vedere estetic

chiar aşa

cānd eram mai normală şi mai tānără

stai un pic

īmi puneam īn cap să mă sinucid

dar v-am scos pe toţi din rahat

cu energia mea cu tot

important e doar stilul

pāş pāş pe-aici

aşa afectiv

să-ţi spun de ce

nu ştiu

şi-apoi īmi reglez viaţa

 

la o cafea nimeni nu-ţi spune nimic

nu că nu vor

īnainte era un du-te vino

acum nu mai e nimeni

ăla era celălalt

şi-odată-mi creştea sufletul

n-aveam cum

n-aveam cānd n-aveam ce

că ştiţi de ce m-am īmprietenit cu voi

n-aveaţi cu cine

şi-apoi telefonul

chestii de-astea mărunte

ionele dragă

Comentarii cititori
sus

Mihail Vakulovski

 

c      a      r

      m      i      n      e

 

 

(fragment)

 

tu: "cine şi-ar fi putut īnchipui?" cine

şi-ar fi putut īnchipui, dragoste,

că vom ajunge, tu şi cu mine,

să nu ne putem dezlipi unul de altul

"nici mīine, nici poimīine, nici…"

īţi povesteam despre bunică-mea

care ţinea atīt de tare la mine

şi cīnd s-a născut ăla micu'…

tu: "Mihai, cine te cunoaşte n-a

re cum să nu ţină la tine"

nu-ţi place să mă uit la tine-

n-tr-un ochi

nu-ţi place să te muşc de obraz

da mie da

cine s-ar fi putut gīndi iubire a mea că tu

"domnişoara avocat" şi cu "dom redactor"

să nu ne putem dezlipi

unul de altul

şi să avem atīta grijă

să nu scīrţīie patul

 

 

 

am folosit īntr-o singură noapte interjecţii cīt pentru 10 vieţi īnainte

tu, după una dintre ele: "cīt de multe mi-ai spus prin asta!"

cīt pentru nu ştiu cīţi ani precedenţi

"spune" (tu)

"spune-mi"

 

 

 

poate

totul a īnceput aşa:

 

mīna ta

cerīndu-i trupului

să vină uşor īnspre mine

degetul arătător

apăsīnd hotărīt

pe clanţa

uşii

de la maşina

īn care

 

īn drum spre

īnapoi

n-am īncercat

niciodată

măcar să ne

impresionăm

unul pe altul

 

sau de la cana ta

īn care-mi făceam io

cafea

şi pe care

ai scris

carmina

 

 

 

īn drum spre casă exact de sfīntul pe care

seara l-am sărbătorit şi pīnă dimineaţă ne-a unit atīt de zgomotos

"Bună diminea-ţa! Bună diminea-ţa!", dimineaţa aveai ore era vineri (mīine-i iar vineri)

ţi-a căzut toba de la maşină chiar

īn faţa unei gagici care de pe trotuar īşi tot arunca ochii īmpotriva pletelor de-a lungul şoselei

astfel la īnceput īmi era uşor să te recunosc

iar acum fiecare maşină īmi pare fără tobă

iar nenea Toth bătrīnul mecanic auto ţi-a ţinut sīmbăta trecută o

lecţie despre importanţa tobei pentru maşini

"domnişooaara avocat"

"da' uleiul cīnd ultima oară vi l-aţi schimbat?"

 

 

 

"ce cald e la tine sub limbă"

mi-ai zis

de cīnd sīnt līngă tine

chiar dacă mai scriu

literele nu-s nici măcar pat

literele noastre-s prici

"nu ştii ce-i prici?"

după ce-ai să te-ntorci din baie…

"dac-ar fi vineri…"

zici (duminică)

"dar să nu urmeze un week-end ca ăsta"

īn week-end-ul ăsta ne-am plimbat mult pe jos

prin oraş şi sub munte

īn week-end-ul ăsta ai lucrat la o carte pentru copii

īn week-end-ul ăsta cineva negru şi mic

ţi-a aruncat pietricele īn fereastră

 

 

 

trupul tău adie a benzină de cea mai īnaltă calitate

īn loc de cercei ai două bujii fermecate

iar la gīt un lanţ de la motor

īn gentuţ㠖 chei de toate mărimile şi

şurubelniţă simplă şi una franţuzească

sīmbăta ai īntīlnire cu bătrīnul mecanic

iar duminica īţi pregăteşti maşina

şi ne simţim excelent unul līngă altul

toată săptămīna

 

 

 

nu te mai stresează cīnd scīrţīie patul

şi nu mai pozezi cīnd te fotografiez

(de la gīt īn sus…)

accepţi ieşirile prin pădure pe munte pe sub munte

şi mă plimbi cu maşina prin locuri necunoscute

dar foarte de sus şi frum

moaase

apeşi pe frīnă cīnd ţi-e (mi-e!) lumea mai dragă

şi mă īntrebi – atunci – de prezervativ

 

apoi am mīncat

struguri portocale şi banane

şi-ai avut īncredere īn mine

 

 

 

ai un fotoliu pe care mă legăn ca-n visurile din adolescenţă

şi de care nu-ţi mai dai seama ce fain e

ferestrele apartamentului tău au o vedere super spre munţi

de care zici

"ce, ăştia sīnt munţi? astea-s dealuri"

diseară vom merge-n Poiană

am zis

"īn poieniţă" ai

zis şi făcu

t

 

 

 

ne-am curentat unul de altul

curăţai cartofi la podea

şi te cuprinsesem din spate cu

mīinile la piept

"ce-a fost?"

te-am īntrebat

"ne-am curentat"

ai zis

şi-am făcut şi salată din varză

şi-am prăjit şi peşte

şi-am

 

 

 

cīteodată nu te-aş lăsa din braţe

nici cīt vrei să faci un duş

de-abia aţipim

şi sună deşteptătorul

de pe noptiera de līngă cap porneşte

casetofonul de pe masa din faţă ra

dioul din bucătărie

trebuie să pleci

trebuie să te duci

 

 

 

"n-am să mai īntīrzii la servici"

spui dimineaţa

īn fiecare dimineaţă, după o noapte aşa cum e

"gata, de mīine ne culcăm la 1" zici

 

de mīine ne culcăm la 1, dragoste

(īn pijamale)

ne trezim la 7 ne bem cuminţei ceaiul

(cafeaua-i nocivă…)

cu pīine şi ciocolată

mergem la serviciu şi-i salutăm respectuos pe

toţi angajaţii "şi colaboratorii" (şi pe doamna Orban)

apoi muncim toată ziua

fără să facem glume pe seama

poetului patron pentru care muncim

(şi nici măcar pe seama Andreei)

nu ne gīndim (dar deloc) la prezent

la realitate şi

la ţara īn care trăim

("cel mai mare handicap al meu e că m-am născut romān": Viorel)

nu mai cumpărăm ziarul cu anunţuri publicitare (locuri de muncă)

şi sīntem mulţumiţi de salariu (fericiţi!)

şi de viitorul atīt de luminos

 

de mīine, dragoste, nu te mai iubesc 

 

 

 

ai făcut cīteva īncercări să mă trezeşti

ieri după plimbarea prin nămeţii de zăpadă cu mine

cu tine īn baie

ca să mă obişnuiesc

redactez de fapt citesc

"Pizdeţ" romanul lui Sandu

din paginile căruia iese un fir de păr

negru de-al tău Da numele tău

e Da deşi ţi s-ar potrivi mai mult Nu

puloverul tău bi-colours

şi blugii mei care "s-au uscat"

chiar pe calorifer

pe ca – lo – ri –fer

am cărat priciul īn cealaltă cameră

pīnă diseară

am deschis fereastra

ai zis că preferi să nu te gīndeşti deloc

la asta

"uite, blugii tăi sīnt "crown" ca şi blugii mei care-ţi plac ţie"

ai zis

ai zis că preferi să mai aştept măcar

pīnă la anu' "de Revelion" zici

"mi-ar plăcea" zici "chiar

dacă sună egoist" zici

cred că n-ai putut să-ţi scoţi maşina din zăpadă

şi iar ai īntīrziat la servici

Comentarii cititori
sus

 


modern modernism postmodern postmodernism poesie realism realistic fantastic essay critique chronique poete dictionnaire prose theĆ¢tre lyrique lyrisme vers lettre voyage hyperbole libre interwie revue metaphore philosophie sens film movie event translation relation cinema nick hornby simona popescu ana blandiana t.o. bobe liviu antonesei cornel mihai ungureanu corina ungureanu mircea cartarescu gabriel liiceanu paul goma andrei plesu bogdan suceava nina simone neil young high fidelity ghost world eternal sunshine jim jarmusch bill murray steve buscemi mircea martin matei calinescu norman manea virgil duda tolstoi dostoievski puskin cehov suskind inoue kawabata mishima berberova bulgakov quignard yourcenar leif panduro paulo coelho andrei makine alessandro baricco peter esterhazy hubert lampo par lagerkvist richard bach durrenmatt boll adolfo bioy casares llosa daniel keyes carlos fuentes botton modiano tennesee williams frabetti mccullers walser doxiadis page golding lindgren musil mann hemingway lenz kertesz capek ulitkaia sebastian eliade cioran noica bernanos werfel duras joyce nabokov soseki atxaga krausser guimard cusack scarlett johansson breban papillon empire falls tismaneanu pfeiffer bridges mircea ivanescu twain jessica fletcher james stewart katherine hepburn spencer tracy angelina jolie steven segal will smith rossini lucescu lone star felini antonioni barnaby seinfeld humanitas polirom zeus amelie russel crowe charlotte gainsbourg iben hjejle peter pan dickens bronte bruel hitchcock burroughs dinu flamand woody allen johnny depp andie mcdowell john ford pietje bell jules et jim almost famous chaplin john voight sommersturm travolta uma thurman friends ally mcbeal daphne du maurier steve martin liv ullman mumford john fante fitzgerald manet monet degas che guevara renoir hugo virginia woolf ed harris marta petreu gabriel andreescu burt reynolds pacino de niro monroe dean martin elvis mathieu madison county clint eastwood meryl streep blow up zatoichi mihalkov miller james stewart thora birch terry zwigoff thornton montesquieu cassanova closer julia roberts hugh grant modigliani verdi bloody sunday chain reaction before sunset ethan hawke julie delpy faulkner bukowski sartoris gombrowicz montherlant marquez proust sabato saint-exupery steinbeck ishiguro tuca dominguez julia kristeva dan brown lincoln jeffrey archer robin cook agatha christie poirot colin forbes john grisham bill clinton bush ioan paul tolkien umberto eco leonardo da vinci van gogh roald dahl manolescu paleologu iron maiden sharon stone madonna sarah hall kurt vonnegut anthony burgess salman rushdie isabel allende henry miller anais nin martin heidegger blochmann hannah arendt jose ortega y gasset julius evola celine camus cohen beatles lovinescu maiorescu eminescu calinescu plotin purcarete nietzsche montaigne lossky evdokimov aristotel shakespeare hamlet blaga ionesco djuvara yoga olimp bloom medeea oscar wilde coen paraskevopoulos macbeth american beauty harold pinter stoiciu john cusack amedeus marivaux dumas iglesias titanic mena suvari kevin spacey