Toma Grigorie
Víctor Peña Irles

 
sus

Toma Grigorie

 

 

Septuagenarul critic în fața criticii*

(In memoriam Constantin M. Popa)

 

Cunoscutul scriitor craiovean de origine ardeleană, Constantin M. Popa, este omagiat cu o carte impresionantă (300 p.) la împlinirea celor șapte decenii de viață, intitulată Ceremonialul serenității CONSTANTIN M. POPA 70 (Craiova, Editura Aius, 2013), care însumează activitatea prodigiosului critic și istoric literar (mai de curând, poet debutant) reflectată în imaginea criticii vremii.

Constantin M. Popa s-a născut la 1 septembrie 1943, la Brașov, a absolvit Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj (1966). Este doctor în filologie al Universității din Craiova, cu o teză despre „Morfologia ceremonialului în opera lui Mihail Sadoveanu” (1997). A funcționat ca profesor de limba și literatura română în Oltenia, cea mai lungă perioadă fiind profesor la  renumitul Colegiu „Frații Buzești” din Craiova, unde a fost un timp și director adjunct, dar și inspector de specialitate la Inspectoratul Școlar Județean.

Este membru al Uniunii Scriitorilor din România și colaborator la principalele publicații culturale naționale: Tribuna, Vatra, România literară, Steaua, Ramuri, Apostrof, Luceafărul, Contemporanul, Scrisul Românesc, Observator cultural ș.a. A colaborat la mai multe volume colective, a îngrijit ediții (prefețe și postfețe), numite în carte.

Activitatea literară cuprinde volumele: Replay, Ed. Litera 1980; Clasici și contemporani, Craiova, Ed. Scrisul Românesc, 1987; The paradoxist Literary Movement, Phoenix-Chicago, Xiquan Publishing House, 1992 (Ediția franceză, 2002, American Research Press); Hermeneutica lui Adrian Marino, Ed. Aius, 1993; Ceremonialul sadovenian, Ed. Scrisul Românesc – Ed. Aius, 1997; Noaptea lui Vincent, Ed. Aius, 1998; Adrian Marino. Monografie, Brașov, Ed. Aula 2001; Brațul de la Lepanto, Ed. Scrisul Românesc, 2003; Lectica lui Cicero, Ed. Aius, 2006; Mircea Dinescu, poezia insurgenței, Ed. Scrisul Românesc, 2006; Adrian Marino, ideocriticul impenitent, Craiova, Ed. SimArt, 2008; Îngeri provizorii, Ed. Aius, 2010; Sextant. Jurnal de călătorie, Ed. Aius, 2011; Magog Blues, Ed. Aius, 2013.

Pentru activitatea literară a fost recompensat cu Premiul Uniunii Scriitorilor (Filiala Craiova) în anii 1997, 2004, 2010; Premiul „Petre Pandrea” al revistei Mozaicul (2001), Premiul „Șerban Cioculescu” al revistei Scrisul Românesc (2005, 2009), iar pentru activitatea didactică a fost distins cu Ordinul „Meritul pentru Învățământ”, în gradul de cavaler (2004) și a primit Diploma „Gheorghe Lazăr”, clasa I, a Ministerului Educației și Cecetării (2006).

Pentru a crea un profil cât mai complet al omului, profesorului și scriitorului septuagenar, tomul aniversar, anunțat mai sus, este compartimentat distinct în mai multe segmente purtând titluri semnificative, marcă personală: Ceremonialul serenității (în loc de prefață), de Nicolae Marinescu (directorul Editurii); Profil bibliografic; Autoportret cu parabole; În fața criticii literare; Dioramă cu portret individual; Chipurile operei; Imagini.

Autoportretul cu parabole, relizat cu apelarea la „strategiile preterițiunii”, glosează despre profilul general al criticului literar, cu trimitere vagă la cel personal, convocând personalități cunoscute ale culturii române și universale, cu parabolele lor: Giorgio Vasari, Laurențiu Ulici, Dino Buzzati, Mircea Zaciu, Cervantes, G. Călinescu, O. Paler, și conchizând, cu autoironie fină, că și-a dorit un autoportret în mișcare, un auto(mobil)portret comparativ cu „Vrăjitorullui Magritte” și în consens cu vorbele lui O. Paler care reclama o idee de rezervă, pentru ca cititorul „să hotărască după împrejurări ce-i convine mai mult.”

Cel mai încăpător capitol este bineînțeles cel care-l pune pe critic în fața criticii, unde cei 45 de scriitori prezenți îi analizează și-i psihanalizează opera și viața uneori. Printre aceștia se numără: L. Ulici, C. Cubleșan, Simona Sora, D. Micu, C. Ciopraga, Marin Beșteliu, Bucur Demetrian, Paul Aretzu, Mircea Muthu, A. Cistelecan, Ștefan Borbely, Nicolae Coande, Adrian Marino ș.a. în ordinea din carte, printre care și subsemnatul.

Cel care i-a semnat foaia de parcurs pe itinerarul criticii literare a fost Laurențiu Ulici, cunoscut lansator al debutanților prin întâmpinările sale din Prima verba, în România literară și în volume. Despre Replay (1980),Laurențiu Ulici consideră că debutantul critic „intră fără ocolișuri în materia cercetată, evită descrierea și rezumatul, urmărindu-și cu frumoasă îmcăpățânare ideea sau codul interpretării, cu grijă de exces și aproape în absența orgoliului originalității, ci ridicând bunul simț la rang de călăuză a investigației critice. De aici justețea multora din obsrvațiile și analizele sale, dar tot de aici și timiditatea în fața unor perspective mai adânci și mai personale”. Sunt acestea bine constatate principalele coordonate ale activității criticului tânăr care se vor perpetua de-a lungul întregii sale opere critice, minus desigur timididatea și mai puțina personalitate probată la început.

Constantin M. Popa se va dovedi un critic serios, inspirat și cultivat,  elaborând prin scrierile sale judecăți de valoare validate și de numeroșii recenzenți ai cărților sale, așa cum reiese din puținele citate din această succintă prezentare a volumului aniversar. Astfel, Constantin Cubleșan, referindu-se la Clasici și contemporani (1987) apreciază critica de bună condiție intelectuală, „ în maniera eseisticii foiletonistice, cu tentă pronunțat analitică, capabilă a vehicula idei de profunzime privind dinamica fenomenului literar românesc la ora actuală.”. În același sens, acela de a suscita interesul cititorului pentru cartea prezentată, să consemnăm și câteva cuvinte ale Simonei Sora vis-à-vis de Hermeneutica lui Adrian Marino (1993) care constată că „autorul folosește metoda exercițiului logic holomeric, împrumutată de la Noica, adică sublinierea permanentă a dialecticii parte-întreg, precum și evidențierea elementelor unor gândiri hermeneutice în scrierile anterioare (...) Când nu citează, autorul parafrazează, iar când nu parafrazează sistematizează, astfel încât taxinomiile sunt inevitabil cele făcute de ideocriticul de la Cluj.”

Dumitru Micu revelează o „morfologie a ceremonialului” notând despre Ceremonialul sadovenian (1997) și observă că autorul C. M. Popa unește „sensibilitatea literară cu analiza penetrantă, cu elevația interpretării, cu demonstrația paluzibilă și claritatea expunerii”. Mircea Muthu în articolul său Reografia critică, referindu-se la Brațul de la Lepanto (2003) și la Lectica lui Cicero (2005), subliniază programul criticului de a reveni asupra lecturilor epuizate și faptul că pe „eșafodajul cultural al filologului de vocație, intuiția unor dominante tematice sau motivice creează un veritabil filigran critic”.  Iar Ștefan Borbely surprinde două axe ale spiritul critic ce-l animă pe autor: „Exactitate și manierism” (titlu de articol) consemnând  în relație cu volumul Îngeri provizorii (2010): „decadent discret, Constantin M. Popa urmărește bune pagini de observații aleatorii, grupate într-o carte totuși eterogenă, câteva complexe identitare proprii, drapate indirect în haina fastuoasă a literaturii, savurând spectacolul lumii și al cărților din jur, descoperind detalii relevante, formulând judecăți elegante, dar întotdeauna precise”. Însuși Adrian Marino, preferatul autorului, îi întoarce condescendența cu frumoase cuvinte referitoare la prima formă a jurnalului de călătorie, Noaptea lui Vincent (1998): „O surpriză agreabilă – prin notațiile sale rapide, proaspete, destinse, aproape joviale, de evidentă bună dispoziție- oferă jurnalul de călătorie al lui Constantin M. Popa.”. Însumi notam despre jurnalul de călătorie completat, Sextant. Jurnal de călătorie (2011) că autorul realizează un jurnal nonconformist, caleidoscopic, pentru că nu se limitează a nota întâmplările cotidiene, ci își exprimă în același timp respirările existențiale apelând la principalele registre literare, incluzând poeme, proze scurte, eseuri inspirate din și în timpul călătoriilor sale, transferând astfel jurnalul, prin aceste ingrediente, din sfera literaturii de frontieră în cea a literaturii propriu-zise.

Un capitol al cărții pe care l-am putea defini drept sentimental este Dioramă cu portret individual în care majoritatea scriitorilor craioveni, alături de cei din afară (Iulian Boldea, Ion Bogdan Lefter, Constantin Cubleșean) își exprimă aprecierile și atașamentul față de personalitatea lui Constantin M. Popa, cu accent pe reușitele literare, și în mai mică măsură pe portretul fizic și moral. Pentru limitarea spațiului acestei prezentări, ne oprim asupra consemnărilor lui I. B. Lefter care, pe lângă faptul că reliefează calitatea micro-eseurilor canadiene, creionează empatic și câteva trăsături caracteriale ale autorului: „Distinsul domn profesor, sobru în scris și în viață, cu chip solemn, dar uneori destins în scurte zâmbete ironice, parcă ieșite dintr-o copilăroasă ghidușie, ascunde un suflet – iată! – de poet...”. 

Capitolele finale Chipurile operei și Imagini, selectează o bibliografie critică a operei septuagenarului, primul, iar celălalt înregistrează semnificative imagini fotografice ale scriitorului și ale familiei din sfera domestică și din peregrinările sale, dar și ale prietenilor scriitori din țară și din străinătate, în diferite întâlniri culturale și literare.

În portretul meu pe care i-l dedic în carte consemnez în final: „Profesorul, scriitorul și prietenul, Constantin M. Popa, merită omagiul nostru la trecerea în deceniul opt de terestritate, dimpreună cu urările de sănătate și de mulți ani de viață și de activitate creatoare de valoare indeniabilă”.

 

*Articolul a apărut anterior în revista „Steaua” din Cluj. Constantin M. Popa a decedat în 27 ianuarie, 2016, în Craiova.

 

Comentarii cititori
sus

Víctor Peña Irles

 

 

Două fragmente din literatura română contemporană
traduse în revista catalană Lectora

 

În luna decembrie a apărut în numărul 21 al revistei „Lectora”, editată de Centre Dona i Literatura (Centrul Femeia și Literatura) al Universității din Barcelona, unde au fost publicate, în limba spaniolă, două fragmente din două romane transilvane contemporane: Un singur cer deasupra lor de Ruxandra Cesereanu și Viețile paralele de Florina Ilis. Aceste fragmente au fost traduse de Xavier Montoliu Pauli și Adina Mocanu, și sunt prezentate printr-un articol introductiv intitulat Comprender y escribir el pasado con la mirada del presente. Literatura rumana de hoy: Ruxandra Cesereanu y Florina Ilis (A înțelege și a scrie trecutul din perspectiva prezentului. Literatura română de astăzi: Ruxandra Cesereanu și Florina Ilis). În articol se vorbește, în primul rând, despre apariția unei noi literaturi după căderea dictaturii comuniste, marcată de libertate, fără tabuuri nici interziceri, ca o introducere la contextul istoric în care s-au scris romanele. Montoliu și Mocanu ne povestesc și despre aceste celebre autoare din Transilvania, precum și despre noul stil literar de cercetare și aproape jurnalistic care a apărut în ultimul timp în sfera literară românească. Mi-ar plăcea să-mi exprim impresiile pe care le-am avut, ca traducător și cunoscător al culturii românești, după citirea articolului și a traducerilor. 

Din punct de vedere al limbajului, cele două romane sunt cu totul diferite. Ruxandra Cesereanu se joacă cu cuvintele fără limite: le plimbă prin sat, le duce în pădure și le urcă la munte până în acel singur cer. Oralitatea predomină în discurs, iar autoarea amestecă diferite registre printr-o sintaxă destul de complexă și un lexic bogat care include expresii populare. Din punctul de vedere al traducerii, acest stil oral îi cere traducătorului o bună stăpânire a limbajului, deoarece este necesar să păstreze această joacă a cuvintelor folosind un limbaj firesc în limba spaniolă. Traducătorii au știut să mențină acest stil, iar cuvintele ne trimit la acel sat, la acea pădure, la acel munte și la același cer.

În textul Florinei Ilis întâlnim un limbaj literar cultivat, cu un discurs precis, plănuit, exact, și limpede. Ca un tablou de Velázquez, autoarea pictează fiecare propoziție cu o exactitate impecabilă, alcătuind un text construit uneori în limbaj medical, alteori filozofic, de o frumusețe incontestabilă. În acest caz, traducătorul e nevoit să cunoască această terminologie specifică, chiar dacă traducerea poate fi mult mai ușoară din două motive: acest stil tehnic se poate păstra în limba spaniolă cu ușurință și nu trebuie găsit un stil ca în romanul precedent. Pe de altă parte, exactitatea sintactică și lexicală, pe care autoarea a obținut-o, înlesnește procesul traducerii, rezultatul fiind de asemenea impecabil.

Din păcate, cititorii în spaniolă au doar posibilitatea să citească aceste două fragmente, deoarece romanele întregi încă nu au fost traduse. Consider că ambele romane trebuie exportate din România mai mult ca niciodată, nu doar pentru marea lor calitate literară, ci și pentru interesul cultural al conținutului lor. Ambele opere au în spate o muncă de cercetare incredibilă, care aduce în prim-plan aceea rigoare științifică indiscutabilă.

Ruxandra Cesereanu alcătuiește un roman al societății  românești și parcurge evoluția ei de după al Doilea Război Mondial până la revoluția din decembrie 1989. Autoarea este o bună cunoscătoare a socialismului românesc, cum ne povestește Marta Petreu, în numărul 11 al revistei Apostrof: „Ruxandra Cesereanu a studiat vreme de peste douăzeci de ani socialismul real românesc și a publicat mai multe cărți de referință despre acesta, […] ajungând un specialist recunoscut în probleme ale socialismului românesc”. Acest roman, bazat pe fapte istorice, ar fi fără îndoială un mijloc de atracție pentru ca un public mai general să cunoască perioada relativ recentă a poporului român, fără a recurge la manuale istorice, bucurându-se de o carte cu o calitate extraordinară.

Pe de altă parte, în Viețile paralele Florina Ilis îndrăznește să scrie un roman despre cel mai celebru scriitor român, Mihai Eminescu, dintr-o perspectivă cu totul diferită. Cartea ia, în mai multe momente, aspectul unui dosar al Securității despre trecutul lui Eminescu. Autoarea pune la îndoială genialitatea marelui poet național print-un roman biografic și filozofic, cu mare verosimilitate, mulțumită intensei munci de cercetare a Florinei Ilis. Precum spune Gelu Ionescu, în numărul 9 al revistei Apostrof: „Fără îndoială, Florina Ilis a făcut un mare efort pentru a parcurge o imensă (practic, inepuizabilă) bibliografie Mihai Eminescu: arhivă, manuscrise, contribuții biobibliografice, studii, articole – adunând, în consecință, un enorm „dosar”.

Având în vedere marele interes pentru cele două romane, mă bucur de apariția acestui articol și de munca pe care Xavier Montoliu și Adina Mocanu o fac pentru transmiterea culturii române la Barcelona. Cortina de fier a divizat cetățeni, limbi, culturi și literaturi prea mult timp. Cele două Europe sunt unite acum, iar barierele fizice au căzut. Cu toate acestea, o anumită barieră culturală mai există, din cauza necunoașterii și a prejudecăților. Trebuie să învățăm unii de la ceilalți, să ne înțelegem, să ne uităm ochi în ochi, să facem cunoștință cu istoria, tradițiile și cultura unui popor latin, care de mult a crescut foarte departe. Mai mult ca niciodată, traducerea este un mijloc necesar pentru a scurta distanțele. 

 

Comentarii cititori
sus

 


modern modernism postmodern postmodernism poesie realism realistic fantastic essay critique chronique poete dictionnaire prose theĂątre lyrique lyrisme vers lettre voyage hyperbole libre interwie revue metaphore philosophie sens film movie event translation relation cinema nick hornby simona popescu ana blandiana t.o. bobe liviu antonesei cornel mihai ungureanu corina ungureanu mircea cartarescu gabriel liiceanu paul goma andrei plesu bogdan suceava nina simone neil young high fidelity ghost world eternal sunshine jim jarmusch bill murray steve buscemi mircea martin matei calinescu norman manea virgil duda tolstoi dostoievski puskin cehov suskind inoue kawabata mishima berberova bulgakov quignard yourcenar leif panduro paulo coelho andrei makine alessandro baricco peter esterhazy hubert lampo par lagerkvist richard bach durrenmatt boll adolfo bioy casares llosa daniel keyes carlos fuentes botton modiano tennesee williams frabetti mccullers walser doxiadis page golding lindgren musil mann hemingway lenz kertesz capek ulitkaia sebastian eliade cioran noica bernanos werfel duras joyce nabokov soseki atxaga krausser guimard cusack scarlett johansson breban papillon empire falls tismaneanu pfeiffer bridges mircea ivanescu twain jessica fletcher james stewart katherine hepburn spencer tracy angelina jolie steven segal will smith rossini lucescu lone star felini antonioni barnaby seinfeld humanitas polirom zeus amelie russel crowe charlotte gainsbourg iben hjejle peter pan dickens bronte bruel hitchcock burroughs dinu flamand woody allen johnny depp andie mcdowell john ford pietje bell jules et jim almost famous chaplin john voight sommersturm travolta uma thurman friends ally mcbeal daphne du maurier steve martin liv ullman mumford john fante fitzgerald manet monet degas che guevara renoir hugo virginia woolf ed harris marta petreu gabriel andreescu burt reynolds pacino de niro monroe dean martin elvis mathieu madison county clint eastwood meryl streep blow up zatoichi mihalkov miller james stewart thora birch terry zwigoff thornton montesquieu cassanova closer julia roberts hugh grant modigliani verdi bloody sunday chain reaction before sunset ethan hawke julie delpy faulkner bukowski sartoris gombrowicz montherlant marquez proust sabato saint-exupery steinbeck ishiguro tuca dominguez julia kristeva dan brown lincoln jeffrey archer robin cook agatha christie poirot colin forbes john grisham bill clinton bush ioan paul tolkien umberto eco leonardo da vinci van gogh roald dahl manolescu paleologu iron maiden sharon stone madonna sarah hall kurt vonnegut anthony burgess salman rushdie isabel allende henry miller anais nin martin heidegger blochmann hannah arendt jose ortega y gasset julius evola celine camus cohen beatles lovinescu maiorescu eminescu calinescu plotin purcarete nietzsche montaigne lossky evdokimov aristotel shakespeare hamlet blaga ionesco djuvara yoga olimp bloom medeea oscar wilde coen paraskevopoulos macbeth american beauty harold pinter stoiciu john cusack amedeus marivaux dumas iglesias titanic mena suvari kevin spacey