Xenia Karo-Negrea

 
sus

Xenia Karo-Negrea

 

De adoratione

 

Ioan Es. Pop (coord.), Ileana Mălăncioiu. 75. De anima, Editura Paralela 45, Pitești, 2015

Ileana Mălăncioiu este unul dintre maeștrii culturii române. Dacă nu m-ar fi părăsit patetismul entuziasmelor mordante, aș fi spus mult mai mult decât atât. Îmi voi permite doar excentricitatea de a spune că Ileana Mălăncioiu este unul dintre extrem de puținele repere morale românești. În viață.

ileana malancioiu de animaMulte și cornute dezbateri s-au dus în revuistica (sau nu) românească despre imposibila relație dintre etic și estetic. În fapt, acești doi poli au fost/sunt jonglați ca alibiuri, ca scuze pentru eșecul celuilalt. Un semn rapid cu ochiul înseamnă de cele mai multe ori un „las’ că vezi”, un „te dai pe brazdă”, un „las’ că vedem noi”, un „vei pricepe repede cum stă treaba pe aici”. O privire iscoditoare împinsă înainte de un gât răsfrânt șerpește spre glod îl pune pe ins direct în talciocul inconsecvenței față de sine, al mizeriei morale.

Pentru cine are timp, poate să creadă că apropierea de zona tare a creației înseamnă îndepărtarea de previzibilul eticului. Că-l explici prin Heisenberg, prin Nietzsche sau prin Arghezi sau, vai!, prin miorița bucălae, înglodarea sinelui debilitează spiritul. Fără să spunem șmecherește că se face dreptate pe „lumea ailaltă”, putem să știm că sulful trece până la urmă prin scoarța de catifea a „artei”, indiferent cine o semnează, și o macină până la suprimare.

N-aș vrea să credeți că elogiul acesta caută să denatureze opera Ilenei Mălăncioiu. Opera (poezia) este sensul. Dar Ileana Mălăncioiu este poeta (aș fi scris Poeta, dar sunt părăsită de enthousiasmos). Bacoviana poetă a morții (ca să sintetizez discursul critic care o susține) s-a așezat cu mintea la hotarul dintre ființă și neființă cu simplitatea pe care numai aceptarea firii ți-o poate da. Și nu cred că a mai ajuns cineva – liricește, vorbind – până unde a ajuns ea, sprijinită pe un expresionism imploziv. Ileana Mălăncioiu nu face spectacol, nu arată, nu încearcă. Gândește și spune.

Poate această pornire spre comprehensiune îi dă rezistența. Nu cred că Ileana Mălăncioiu s-a chinuit să țină drumul drept. Cred că așa este poeta. Nu poți alege să ai o reacție ca aceasta: „Și am început să strig, ca din gură de șarpe, că dacă și-a imaginat cineva că în prețul cu care am fost angajată intră și obligația de a da informații ori autografe securiștilor care bîntuie pe acolo s-a înșelat. (…) Din ziua aceea am înțeles că îmi va fi imposibil să mai lucrez cu ea și nu peste mult am plecat și de la Animafilm, deși nu-mi era ușor să rămîn iar pe drumuri” (din Recursul la memorie. Convorbiri cu Daniel Cristea-Enache, Polirom, 2003). Este extrem de greu să-ți imaginezi azi o astfel de reacție, darămite în timpul comunismului. Azi, pentru mulți, astfel de teme sunt ridicole sau sunt puțin lucru. Cred că va veni vremea când a nu privi înapoi cu rușine va însemna re-construirea sinelui, iar simbolul Ilenei Mălăncioiu într-acolo luminează.  

Nu știu dacă este cea mai mare poetă postbelică sau a câta este. Știu că Ileana Mălăncioiu, de acolo, de lângă moarte, este cea mai apropiată de viața poemului, de firea și firescul poeziei.

Reveria de mai sus mi-a fost trezită de volumul omagial realizat de Ioan Es. Pop, într-o serie destul de inspirată de volume omagiale. Perspectiva mea diferă de ceea ce a gândit editura prin faimosul poet. Cred că volumele aniversare își pot depăși condiția previzibilă de uluire și pot însemna chiar substanță. Acesta, spre exemplu, îmi pare „structurat” pêle-mêle. De toate și mai nimic. Un pic de proză, nițică publicistică, două-trei interviuri, câteva lecturi-prietene, o mână de critici neapărat vedete. Nu cred că rezumatul ăsta ajunge în preajma personalității poetei. Mă îndoiesc că nu s-au găsit oameni care să scrie acum, pentru acest volum, opinii nu doar îndrăgostite, ci și avizate de timp și cunoaștere.

Dincolo de această diferență de perspective, volumul te poate pune pe cale spre Ileana Mălăncioiu. 

 

Comentarii cititori
sus

 


modern modernism postmodern postmodernism poesie realism realistic fantastic essay critique chronique poete dictionnaire prose theĂątre lyrique lyrisme vers lettre voyage hyperbole libre interwie revue metaphore philosophie sens film movie event translation relation cinema nick hornby simona popescu ana blandiana t.o. bobe liviu antonesei cornel mihai ungureanu corina ungureanu mircea cartarescu gabriel liiceanu paul goma andrei plesu bogdan suceava nina simone neil young high fidelity ghost world eternal sunshine jim jarmusch bill murray steve buscemi mircea martin matei calinescu norman manea virgil duda tolstoi dostoievski puskin cehov suskind inoue kawabata mishima berberova bulgakov quignard yourcenar leif panduro paulo coelho andrei makine alessandro baricco peter esterhazy hubert lampo par lagerkvist richard bach durrenmatt boll adolfo bioy casares llosa daniel keyes carlos fuentes botton modiano tennesee williams frabetti mccullers walser doxiadis page golding lindgren musil mann hemingway lenz kertesz capek ulitkaia sebastian eliade cioran noica bernanos werfel duras joyce nabokov soseki atxaga krausser guimard cusack scarlett johansson breban papillon empire falls tismaneanu pfeiffer bridges mircea ivanescu twain jessica fletcher james stewart katherine hepburn spencer tracy angelina jolie steven segal will smith rossini lucescu lone star felini antonioni barnaby seinfeld humanitas polirom zeus amelie russel crowe charlotte gainsbourg iben hjejle peter pan dickens bronte bruel hitchcock burroughs dinu flamand woody allen johnny depp andie mcdowell john ford pietje bell jules et jim almost famous chaplin john voight sommersturm travolta uma thurman friends ally mcbeal daphne du maurier steve martin liv ullman mumford john fante fitzgerald manet monet degas che guevara renoir hugo virginia woolf ed harris marta petreu gabriel andreescu burt reynolds pacino de niro monroe dean martin elvis mathieu madison county clint eastwood meryl streep blow up zatoichi mihalkov miller james stewart thora birch terry zwigoff thornton montesquieu cassanova closer julia roberts hugh grant modigliani verdi bloody sunday chain reaction before sunset ethan hawke julie delpy faulkner bukowski sartoris gombrowicz montherlant marquez proust sabato saint-exupery steinbeck ishiguro tuca dominguez julia kristeva dan brown lincoln jeffrey archer robin cook agatha christie poirot colin forbes john grisham bill clinton bush ioan paul tolkien umberto eco leonardo da vinci van gogh roald dahl manolescu paleologu iron maiden sharon stone madonna sarah hall kurt vonnegut anthony burgess salman rushdie isabel allende henry miller anais nin martin heidegger blochmann hannah arendt jose ortega y gasset julius evola celine camus cohen beatles lovinescu maiorescu eminescu calinescu plotin purcarete nietzsche montaigne lossky evdokimov aristotel shakespeare hamlet blaga ionesco djuvara yoga olimp bloom medeea oscar wilde coen paraskevopoulos macbeth american beauty harold pinter stoiciu john cusack amedeus marivaux dumas iglesias titanic mena suvari kevin spacey