Ion Mureșan la „Duminici de poezie în teatru“
Festivalul Internațional Shakespeare 2016
Gala Premiilor de Jazz pe 2015

 
sus

Alexandru Goșea

 

 

„Receptarea poeziei e o suferință mai veche a românilor”

 

ion muresan, nicolae coandeNinsori cu miros de cerneală tipografică. Scriitorul ca o țară. Receptarea poeziei. Sunt câteva dintre subiectele pe care poetul Ion Mureșan le-a abordat, „Duminici de poezie în teatru“, la Teatrul Național „Marin Sorescu”.

Moderatorul întâlnirii, Nicolae Coande, l-a prezentat pe Ion Mureșan ca un om carismatic. „Nu doar poemele sale, ci și omul emană poezie”. În sala „Ia te uită”, de pe canapeaua roșiatică, poetul s-a arătat nerăbdător să răspundă publicului. Două persoane au venit cu întrebări.  „Eu nu mai am răbdare. Sunt un om care are ritmul lui. Ca să împlinesc 60 de ani mi-au trebuit 60 de ani. Alții făceau 5 într-un an, un an și jumătate”, a glumit poetul.

A început să scrie din greșeală poezie. Un vecin, mai mare ca el cu trei ani, i-a arătat un caiet în care erau versuri: „Eu credeam atunci că poeziile se scriu numai de tipar, nu le scrie nimeni de mână. Nu mai văzusem niciodată un text scris de mână, cu strofe, cu versuri.” Peste câțiva ani a aflat că în caiet erau texte de muzică ușoară pe care vecinul lui le copiase. Dar poetul deja începuse să scrie. „M-am apucat să scriu și eu așa, în sentimentul naturii. Trăiam la țară și miroseam cu luni înainte venirea primăverii, venirea toamnei”.

Ninsori cu miros de cerneală

ion muresanPentru Ion Mureșan, ninsorile au început să prindă miros de cerneală tipografică de când i-a apărut prima poezie în Cutezătorii. Într-o iarnă, poetul s-a dus la oficiul poștal după revistă. „Am intrat în oficiul poștal și țin minte mirosul de motorină, era podeaua dată cu motorină și m-am ridicat acolo (la ghișeu - n.r.): ‹‹A venit Cutezătorii?›› Și am deschis-o și am văzut poezioara mea. Primul lucru, am dus revista la nas și am mirosit-o și am ieșit afară în zăpadă și de atunci toate ninsorile au miros de cerneală tipografică”.

Printre revistele la care acesta a scris s-a aflat și Tribuna. „La Tribuna m-a trimis o profesoară de română care a întrebat dacă cineva comite literatură. Eu am ridicat mâna. Mi-a cerut un caiet pe care-l aveam cu poezii și m-a trimis cu el la domnul Prelipceanu. Atât am fost de emoționat urcând scările alea fastuoase la Tribuna, mi se băteau genunchii precum castanietele. Am mers și am întrebat: ‹‹Pe domnul Prepeliceanu?›› Și era chiar Nae.” Peste ani, Mureșan stătea la biroul lui Nicolae Prelipceanu și se ocupa de rubricile lui. Așa a început să scrie și era prea târziu să abandoneze.

Societățile bolnave, creatoare de poeți

ion muresanScriitorul a făcut o paralelă între anticorpi și poeți. „Așa cum organismul omului, atunci când ai o infecție secretă anticorpi, la fel și societățile bolnave secretă poeți care înconjoară infecția din corpul social și o neutralizează. […] Un gram de sensibilitate dacă reușește să injecteze în cei care îl cunosc, îl citesc, tot e bine”, a subliniat Mureșan.

Despre înțelegerea poeziei el a spus că este o problemă ce pornește din clasele primare: „Receptarea poeziei e o suferință mai veche a românilor. În manuelele de clasele primare aveau întrebarea: ‹‹Ce a vrut să spună poetul?›› De unde să știe copilul ăla ce a vrut să spună poetul. Cu asta l-ai terminat.”

Deși a scris poezie de mic, el s-a dus totuși spre filozofie și nu spre filologie. Ceea ce l-a pus pe acest drum a fost o carte găsită în lada de haine a mamei lui, Decartes - Discurs asupra metodei. „De unde a ajuns la țară, în lada cu haine a mamei, habar n-am. E posibili să îmi fi sucit mintea, să mi-o fi stricat”, a mărturisit Ion Mureșan. El a mai povestit despre cele două fete ale lui care au mers pe calea filozofiei. „E bine să știi ce cărți ții prin casă când vrei să orientezi copii spre o meserie sau alta”, a sfătuit poetul.

Spre finalul întâlnirii, scriitorul a comparat poeziile cu depozite în care Dumnezeu își depune sufletele oamenilor plecați. Așa cum un gropar sapă groapa, așa și „în poezie poetul sapă poezia și îngroapă un gând în strofă.”

„Fiecare scriitor e o țară. Țările acestea sunt deosebite. Una e cu munți, una e pietroasă, alta e nisipoasă, alta are ieșire la mare. Fiecare operă, fiecare scriitor e o țară și te așteaptă să mergi în excursie în țara respectivă”, a încheiat poetul.

 

Comentarii cititori
sus

Magda Bratu

 

 

Festivalul Shakespeare și-a propus să fie un festival al excelenței

 

Afirmația îi aparține directorului fondator al prestigiosului eveniment internațional, Emil Boroghină, și este făcută cu puține zile înainte de gongul inaugural al ediției a X-a. Una care se va desfășura sub semnul a 400 de ani de la trecerea în neființă a marelui dramaturg William Shakespeare, moment marcat pretutindeni în lume. Doar la Craiova se reunesc însă artiști din cele patru colțuri ale lumii, propunând publicului unele dintre cele mai interesante și diferite viziuni ale operei sale. „Consider că festivalul a reușit să se înscrie, în cei peste 20 de ani de existență, pe o traiectorie, pe o spirală mereu ascendentă. (…) Această ediție trebuia să fie una care să încununeze eforturile noastre, ale tuturor, de până acum”, mai spune Emil Boroghină.

furtunaTimp de zece zile, între 14 și 23 aprilie, spiritul și poveștile nemuritoare ale lui Shakespeare, în interpretarea artiștilor din 15 țări, se vor face simțite și auzite nu doar în Craiova, ci și la București, în Rm. Vâlcea, Slatina, Tg. Jiu și Dr. Tr. Severin. În peste 20 de spații diferite, publicul va avea ocazia să urmărească spectacole de teatru, recitaluri, concerte, teatru comunitar, lansări de carte, conferințe, expoziții de pictură, de costume sau fotografii, dans contemporan, dar și acrobație. În total, 46 de evenimente cu mari actori, mari regizori, mari critici și mari companii de teatru din Japonia, Africa de Sud, India, Portugalia, Marea Britanie, Polonia, România, Israel, Bulgaria, Suedia, Rusia, Germania, Italia, Scoția și SUA.

Organizarea la Craiova a marii manifestări care este Premiul „Europa pentru Teatru”, odată cu Festivalul Internațional „Shakespeare”, reprezintă, fără îndoială, o dovadă de apreciere și încredere de care se bucură acest eveniment, dar și cultura românească în lume. Desfășurat sub Înaltul Patronaj al Parlamentului European și al Consiliului Europei, Premiul „Europa pentru Teatru” este cea mai importantă recompensă teatrală europeană, comparată adesea cu Premiul Oscar pentru film, fiind catalogat de Parlamentul European și Consiliul Europei încă de la fondarea sa, în 1986, drept „Organizație de interes cultural european”.

furtunaFestivalul Internațional „Shakespeare” este organizat de Fundația „Shakespeare” și Teatrul Național „Marin Sorescu” și finanțat de Primăria și Consiliul Local Craiova, Ministerul Culturii, Consiliul Județean Dolj, Uniunea Teatrală din România, Institutul Cultural Român și British Council România. Parteneri sunt Teatrul pentru Copii și Tineret „Colibri”, Casa de Cultură a Studenților, Universitatea din Craiova, Filarmonica „Oltenia”, Electroputere Parc Mall, Compania „Teatrulescu”, Teatrul „Anton Pann” și Teatrul Municipal „Ariel” din Rm. Vâlcea, Palatul Cultural „Theodor Costescu” din Dr. Tr. Severin, Centrul Cultural „Eugen Ionescu” din Slatina. Sponsori: CEZ Distribuție, BCR, ELPRECO și Garanti Bank.

Ajuns la cea de-a X-a ediție, Festivalul Internațional „Shakespeare” este unul special pentru cultura teatrală mondială, cotat de specialiști drept unul dintre cele mai importante din întreaga lume. Evenimentul va debuta cu o desfășurare impresionantă de forțe pe 14 aprilie, când pe scena Teatrului Național „Marin Sorescu” din Craiova vor performa peste 60 de actori japonezi. Aflat pentru prima oară în România, Teatrul Saytama din Tokyo prezintă o interpretare memorabilă a piesei Richard II, în viziunea legendarului regizor japonez Yukio Ninagawa, spectacol la prezentarea căruia vor participa aproape 90 de persoane.

kantuÎn cea de-a doua zi de festival – vineri, 15 aprilie – publicul îi va întâlni pe actorii trupei Abrahamse & Meyer Productions, singura companie de teatru clasic independent din Africa de Sud. Aceștia vor pune în scenă una dintre cele mai vechi reprezentații consemnate ale piesei Hamlet, din timpul vieții lui Shakespeare, ce a avut loc pe coasta de Est a Africii de Sud, când, în 1608, echipajul navei Red Dragon (Dragonul Roșu)aparținând Companiei Indiilor Orientale, a jucat Hamlet la bordul navei. Această reprezentație istorică servește ca inspirație pentru producția realizată de regizorul Fred Abrahamse. Spectacolul se va juca începând cu ora 20.00, la Casa de Cultură a Studenților.

O apariție orientală la Festivalul „Shakespeare” este cea a Teatrului Kasbah Arghya din India, care va prezenta spectacolul Macbeth Badya, în regia lui Manish Mitra. Unul din cei mai cunoscuți regizori de teatru din India, Manish Mitra este considerat drept creatorul unui nou limbaj teatral și al unei metodologii de pregătire a actorului, găsind inspirație în diversele arte performative ale sudului Asiei, atât din cele tradiționale, cât și din spiritul folk. Spectacolul va fi prezentat tot vineri, 15 aprilie, însă de la ora 12.00, la Departamentul de Teatru al Universității din Craiova.

comedia erorilorÎn cele zece zile de festival sunt invitate însă și alte trupe celebre ale lumii, cu spectacole realizate de regizori faimoși. Printre acestea: Teatrul Schaubuhne din Berlin, cu Richard III în regia lui Thomas Ostermeier (marea revelație a Festivalului de la Avignon din 2015),Teatrul Shakespeare Tobacco Factory din Marea Britanie, cu Hamlet, în regia lui Andrew Hilton, Worcester Repertory Company din Worcester cu Comedia erorilor în regia lui Ben HumphreyTeatrul Flaut din Stratford-upon-Avon cu Hamlet realizat de Kelly Hunter sau experimentul Iulius Caesar al lui Romeo Castellucci, înscenat la Societatea „Raffeallo Sanzio” din Cesena.

La Naționalul craiovean vor performa și actorii de la Baltic House Theatre Festival în piesa Macbeth, pusă în scenă de un alt mare regizor al lumii, Luk Perceval, care vine cu prima sa producție din Rusia direct în Bănie. Casa Baltică din Sankt Petersburg va prezenta publicului românesc o versiune a tragediei shakespeariene în care jocul de lumini și umbre spune toată povestea. Au fost programate, de asemenea, recitaluri shakespeariene ale unor actori din Suedia, Polonia și India, concerte cu lucrări inspirate din creația shakespeariană, realizate de formații din Marea Britanie, Portugalia, Belgia și Statele Unite ale Americii.

mira artUnul dintre momentele de neuitat al acestei ediții îl va constitui, fără îndoială, spectacolul prezentat de Mira – Art Acrobatic Dance Theatre din Gdansk (Polonia), o inedită sinteză artistică între dans, teatru și acrobație ce va avea loc sâmbătă, 23 aprilie, de la ora 22.30, pe acoperișul Teatrului Național „Marin Sorescu” din Craiova și care a fost conceput special pentru Festivalul Internațional „Shakespeare” Craiova 2016.

România va fi prezentă în festival cu spectacolul Julius Caesar de la Teatrul Național „Marin Sorescu”, în regia lui Peter Schneider, prin spectacolul comunitar Romeo și Julieta  în regia lui Philip Parr, realizat în coproducție cu Companiile „Teatrulescu” din Craiova și „Parrabbola” din Marea Britanie, Regele Lear  realizat de Gavril Pinte la Teatrul de Stat Oradea, Furtuna, în regia Alinei Hiriștea de la Teatrul pentru Copii și Tineret „Gong” din Sibiu, și Folia, Shakespeare & Co realizat de „Gigi Căciuleanu Dance Company” la Teatrul Metropolis București, în regia și coregrafia lui Gigi Căciuleanu.

Alături de invitarea unor mari spectacole, o altă componentă importantă a festivalului este cea a comunicărilor științifice, prezentate în cadrul Sesiunii de shakespeareologie, aflată sub patronajul Asociației Internaționale a Criticilor de Teatru (A.I.C.T.), forul suprem al Criticii Teatrale Mondiale, și Conferinței Internaționale Shakespeare, realizată în colaborare cu Asociația Europeană de Cercetare Shakespeare, unde vor fi susținute comunicări de shakespeareologi și critici de teatru de reputație mondială. Între aceștia: profesorul emerit Stanley Wells – președinte al Birth Place Trust din Stratford-upon-Avon, catalogat drept cel mai important shakespeareolog al lumii în viață; Paul Edmondson – vicepreședinte al aceluiași for; profesorul Michael Dobson – de la Universitatea din Birmingham, director al Institutului Shakespeare de la Stratford-upon-Avon; John Elsom, George Banu,Ian Herbert și Yun Cheol Kim – președinți de onoare ai A.I.C.T.; Margareta Sorensen –  președinte executiv al A.I.C.T.; Michel Vais – secretar general; Octavian Saiu – secretar general adjunct al A.I.C.T.; prof. Maria Shevtsova – de la Universitatea din Londra ș.a.

mira artO atenție deosebită va fi acordată organizării de expoziții, între care cea de postere, fotografii și carte Shakespeare 400, realizată în colaborare cu Institutul Shakespeare de la Stratford-upon-Avon și British Council România, și expoziția de picto-gravură Shakespeare ad Infinitum a artistei plastice Oana-Maria Cajal, stabilită la Montreal de peste 20 de ani. Autoarea mai multor piese de teatru montate peste ocean, premiată pentru dramaturgie de UNITER, ea a devenit în ultimul timp un artist plastic foarte cunoscut și apreciat. Ambele expoziții vor fi deschise în foaierul Naționalului craiovean și vor putea fi admirate de spectatori pe tot parcursul festivalului. Expoziția Oanei-Maria Cajal va fi vernisată și la Galeria Senso din București, pe 12 aprilie, ora 14.00.

Vor fi editate și lansate un număr important de albume, cărți de specialitate și DVD-uri, printre care un loc aparte îl ocupă volumul Silviu Purcărete și Teatrul Național Craiova – pelerini în marele teatru al lumii de Ludmila Patlanjoglu, ce va fi editat în limbile română, engleză și franceză de Institutul Cultural Român. Programul mai cuprinde ateliere teatrale studențești de arta actorului, regie, scenografie și teatrologie, precum și cele ale elevilor, realizate în colaborare cu Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică din București, Universitatea din Craiova – Departamentul de Teatru și Colegiul Național „A.I. Cuza” din București.

Ediția din acest an a festivalului se va desfășura atât în săli de spectacole de la Teatrul Național „Marin Sorescu”, Teatrul „Colibri”, Casa Studenților, în Aula „Buia” a Facultății de Agronomie, Filarmonica „Oltenia”, cât și în spații neconvenționale precum holul Universității din Craiova, pe stradă sau în Piețele „Frații Buzești”, „Mihai Viteazul”, „William Shakespeare” și în Portul Cultural Cetate.

  • Programul complet al festivalului și alte informații despre trupele invitate se găsesc pe site-ul www.shakespeare.tncms.ro
  • Detalii despre bilete și rezervări: Agenția Teatrului Național Craiova (str. „A.I. Cuza” nr. 11, tel. 0251.413.677) și www.eventim.ro
  • Prețuri bilete: categoria I – 40 lei; categoria a II-a – 30 lei; categoria a III-a (elevi, studenți, pensionari) – 11 lei
  • Prețuri abonamente: 7 spectacole (care vor avea loc în incinta TNC) – 175 lei și 52,50 lei pentru elevi, studenți, pensionari; 17 spectacole (care vor avea loc la TNC, Teatrul „Colibri”, Casa de Cultură a Studenților și la Aula „Buia” a Facultății de Agronomie) – 340 lei și 127,50 lei pentru elevi, studenți, pensionari

Emil Boroghină: „Din respect și dragoste pentru orașul nostru am dorit să creăm la Craiova o manifestare culturală asemănătoare celor la care eram invitați”

- Festivalul „Shakespeare” a fost fondat la Craiova în 1994. Care au fost circumstanțele? Care au fost obiectivele unui eveniment care – paradoxal pentru unii – leagă de urbea noastră numele marelui dramaturg englez?

- Teatrul Național din Craiova a trăit o perioadă unică și până acum nerepetabilă când a invadat cu spectacolele sale scenele marilor festivaluri europene. Din respect și dragoste pentru orașul nostru și locuitorii lui, care ne înconjurau atunci cu toată căldura de care erau capabili, am dorit să creăm la Craiova o manifestare culturală asemănătoare celor la care eram invitați. Am considerat că orașul va deveni unul cunoscut și apreciat prin organizarea unui festival teatral.

Am ales ca el să poarte numele lui Shakespeare din mai multe considerente. Primul era notorietatea Patronului, universalitatea creației acestuia, apoi tradiția spectacolelor shakespeariene pe scena Naționalului craiovean, existența la începutul anilor ’90 în repertoriul teatrului a două mari producții, Titus Andronicus și Ubu Rex cu scene din Macbeth, ambele în regia lui Silviu Purcărete. Ultimul, aș îndrăzni să-l spun și pe acesta, o pasiune personală, amplificată în timp, pentru tot ce era și este legat de Shakespeare.

Preț de nouă ediții și 20 de ani, Craiova s-a bucurat de un regal de spectacole străine și românești, ca și de prezența unor shakespearologi de renume. Este un mare câștig! Cum ați cuprinde în câteva fraze această perioadă?

- Festivalul „Shakespeare” de la Craiova și-a propus să fie un festival al excelenței. Principalul nostru obiectiv a fost acela de a aduce în România spectacolele shakespeariene ale celor mai importanți regizori ai lumii, realizate în teatre celebre, la care Teatrul Național din Craiova, dar și întreaga noastră mișcare teatrală, să se poată raporta. Am urmărit, cu o insistență, cu o cerbicie aproape ieșită din comun, să nu abdicăm de la principiul valorii. Cred că am reușit acest lucru, festivalul de la Craiova fiind considerat unul dintre cele mai importante Festivaluri „Shakespeare” ale lumii, pentru o bună parte dintre invitații noștri din străinătate, la curent cu tot ce se întâmplă în lume, fiind poate chiar cel mai important și valoros.

O privire de ansamblu, vă rog, asupra celei de-a X-a ediții. Care sunt provocările ei pentru public, și deopotrivă, pentru dvs., ca organizatori?

- Personal, consider că Festivalul „Shakespeare” de la Craiova a reușit să se înscrie în cei peste 20 de ani de existență pe o traiectorie, pe o spirală mereu ascendentă. Cea de a X-a ediție, una aniversară, datorită faptului că are loc în 2016, când întreaga lume culturală marchează 400 de ani de la trecerea în eternitate a celui mai mare dramaturg din toate timpurile, William Shakespeare, trebuia să fie una care să încununeze eforturile noastre, ale tuturor, de până acum. Dumneavoastră și publicul spectator veți putea constata în curând dacă ceea ce ne-am propus am și reușit. Vă asigur însă că noi ne-am dorit enorm acest lucru.

ek matsCea de-a XV-a ediție a Premiului „Europa pentru Teatru”, recompensa europeană cea mai prestigioasă a teatrului în lume, și ediția a XIII-a a Premiului „Europa Noi Realități Teatrale” se desfășoară în perioada 23-26 aprilie, la Craiova.

În acest an, premiul a fost decernat lui Mats Ek, coregraf și regizor suedez de renume mondial. Fiu al unui mare actor și al unei coregrafe legendare, Mats Ek a reușit „să combine teatrul și dansul într-o expresie extrem de originală și personală. Inspirat de Martha Graham, Pina Bausch, Kurt Jooss, a pus în scenă cu mare succes mai multe reinterpretări ale baletului clasic al secolului al XIX-lea, combinându-l cu elemente de dans modern, dar și cu fapte din viața de zi cu zi, deoarece pentru artist este important să se facă referire la timpul în care trăim”.

silviu purcareteCel de-al XIII-lea Premiu „Noi Realități Teatrale” a fost câștigat de artiștii Viktor Bodo (Ungaria), Andreas Kriegenburg (Germania), Juan Mayorga (Spania), National Theatre of Scotland (Scoția / Regatul Unit al Marii Britanii) și Joel Pommerat (Franța). Un premiu special a fost acordat de Președintele Juriului și instituțiile din România regizorului Silviu Purcărete, o personalitate marcantă a teatrului european, prilej cu care va fi prezentat spectacolul său „O furtună”. Printre laureații acestui premiu s-au mai numărat Melina Mercouri (ediția I), Vaclav Havel (ediția a VI-a) și, anul trecut, regizorul rus Iuri Petrovici Liubimov.

„Această ediție a manifestărilor reprezintă ocazia de a omagia câștigătorii, ca de obicei, cu o serie de conferințe în cadrul cărora vor fi analizate în detaliu activitatea artistică, cu mărturii ale unor actori, scenografi, designeri de costume, muzicieni etc. care au colaborat cu diferiți artiști premiați și cu discursul academic al unor jurnaliști și critici din presa internațională de renume”, anunță reprezentanții Naționalului craiovean.

Premiul „Europa pentru Teatru” s-a născut în 1986 (prima ediție a avut loc în 1987), ca proiect-pilot al Comisiei Europene, condusă de Jacques Delors, împreună cu primul Comisar pentru Cultură, Carlo Ripa di Meana. Crearea sa a fost susținută de Melina Mercouri și Jack Lang, la acea vreme ministrul francez al Culturii și actualul președinte al Premiului. Ambii sunt și fondatorii proiectului „Capitala Culturală Europeană”. După 2002, Premiul „Europa pentru Teatru”, prin activitățile și rolul său, a fost recunoscut de Parlamentul și de Consiliul Europei ca „Organizație de interes cultural european”. El a fost decernat personalităților sau instituțiilor teatrale care au contribuit la realizarea unor evenimente culturale esențiale în înțelegerea și cunoașterea reciprocă a oamenilor.

Iulius Caesar, în regia lui Peter Schneider, va avea premiera pe 17 aprilie

Invitat pentru a doua oară să monteze pe scena Teatrului Național „Marin Sorescu”, după ce a regizat aici spectacolul Hot l Baltimore (2014), Peter Schneider – unul dintre cei mai importanți producători de teatru și film american – a revenit la Craiova pentru a pune în scenă spectacolul Iulius Caesar de W. Shakespeare. Premiera este anunțată pentru 17 aprilie, în Sala „Amza Pellea” a TNC, în cadrul Festivalului Internațional „Shakespeare”.

peter schneiderPeter Schneider este însoțit și de o numeroasă echipă de colaboratori de prestigiu, printre care producătorul creativ Elisabetta di Mambro și scriitorul Patrick Pacheco, care semnează dramaturgia spectacolului alături de Iolanda Mănescu. Decorul este realizat de tânărul scenograf Adrian Damian, costumele sunt create de scenografa Cristina Milea, muzica este special compusă de Cari Tibor, iar coregrafia îi aparține Simonei Deaconescu. Versiunea scenică a piesei se bazează pe traduceri de Lucia Verona și Horia Gârbea. Din distribuția spectacolului fac parte actorii Adrian Andone, Vlad Udrescu, Claudiu Bleonț, Cătălin Vieru, George Albert Costea, Gina Călinoiu, Tamara Popescu, Ștefan Cepoi, Eugen Titu, Gabriela Baciu, Angel Rababoc, Claudiu Mihail, Nicu Vicol, Alex Calangiu, Romanița Ionescu, Corina Druc, Luca Moșoiu, Andrei Nedelea și copiii David Didu și Alexandru Dragomir.

Peter Schneider a fost, în perioada 1985-1999, președinte al studiourilor Walt Disney, preocupându-se de crearea și distribuirea a peste 50 de filme de animație și live action, printre care The Lion KingBeauty and the Beast (câștigător al Golden Globe), Little Mermaid, Toy Story, Roger Rabbit, Remember the Titans și Princess Diaries. Este laureat al unui Premiu Tony în calitate de producător al spectacolului The Lion King de pe Broadway și este cel care, în 2009, realiza documentarul Waking Sleeping Beauty despre revenirea animației Disney din perioada 1984-1994, pentru care a primit recenzii entuziaste.

 

Comentarii cititori
sus

* * *

 

Gala Premiilor de Jazz pe 2015
-nominalizări și laureați-
Proces verbal

 

Juriul alcătuit din Anca Romeci și Olivia Cristina Sima-realizatoare de emisiuni muzicale la SRR, Alex Revenco-jurnalist și Radu Canarache-fan de jazz membri și Alexandru Șipa-președintele Fundației MUZZA, președinte al juriului, întruniți în data de 4 martie 2016, au desemnat următorii laureați pentru Gala premiilor de jazz-Premiile MUZZA pe 2015:

1-Muzicianul anului
- Nominalizări: Sorin Zlat, Ramona Horvath, Luiza Zan.
- Laureat: Sorin Zlat

2-Formația anului
- Nominalizări: Bucharest Jazz Orchestra, Irina Sârbu Band, Sorin Zlat Trio, Irina Popa & The Sinners
-Laureat: Sorin Zlat Trio

3-Premiul pentru debut
- Nominalizări: Grupul Werther Project-Câmpina, Iulia Pardău-Cluj-Napoca
- Laureat: grupul Werther Project și Julie Pardău

4-Revelația anului
- Nominalizări: Hot Club de Cluj, Casual Band-Craiova, Grupul Border Split-Tg.Mureș, Kiba Dachi Experience-București
- Laureați ex equo: Casual Band și Kiba Dachi Experience

5-Confirmarea anului
- Nominalizări: grupul C.A.L.I. Band, Robert Patai, Alex Mușat Blues Band, Ana Cristina Leonte Quartet
Toți cei nominalizați sînt și laureați ex equo

6-Managerul anului
- Nominalizări: Liviu Briciu-Câmpina, Simona Hodoș-Cluj-Napoca, Teodor Niță și Paul Nancă-Galați
- Laureați ex aequo: Teodor Niță și Paul Nancă

7-CD-ul anului
- Nominalizări:  Ionică Minune-Petrică Andrei-Good Friends, Sorin Zlat Trio-Endurance, Ethnotic Project-Șapte scări, Bucharest Jazz Orchestra-Povestiri din București, Ramona Horvath Trio-XS BIRD, A.G.Weinberger-Mighty Business

CD-ul anului-Ethnotic Project-secțiunea ETNO
-XS BIRD-Ramona Horvath Trio-secțiunea JAZZ
-A.G.Weinberger-Mighty Business-secțiunea BLUES

8-Premiul pentru blues
- Nominalizări: A.G.Weinberger, Nightlosers, Duo Marcian Petrescu-Florin Giuglea, Vali „Sir Blues” Răcilă, Alex Tomaselli Blues Band
- Laureat: A.G.Weinberger

9-Premiul de excelență-Constantin Iridon-Sibiu

* Premiul special al Institutului Cultural Român-A.G.Weinberger

Juriu:

Anca Romeci
Olivia Cristina Sima
Radu Canarache
Alex Revenco
Alexandru Șipa

 

Comentarii cititori
sus

 


modern modernism postmodern postmodernism poesie realism realistic fantastic essay critique chronique poete dictionnaire prose theĂątre lyrique lyrisme vers lettre voyage hyperbole libre interwie revue metaphore philosophie sens film movie event translation relation cinema nick hornby simona popescu ana blandiana t.o. bobe liviu antonesei cornel mihai ungureanu corina ungureanu mircea cartarescu gabriel liiceanu paul goma andrei plesu bogdan suceava nina simone neil young high fidelity ghost world eternal sunshine jim jarmusch bill murray steve buscemi mircea martin matei calinescu norman manea virgil duda tolstoi dostoievski puskin cehov suskind inoue kawabata mishima berberova bulgakov quignard yourcenar leif panduro paulo coelho andrei makine alessandro baricco peter esterhazy hubert lampo par lagerkvist richard bach durrenmatt boll adolfo bioy casares llosa daniel keyes carlos fuentes botton modiano tennesee williams frabetti mccullers walser doxiadis page golding lindgren musil mann hemingway lenz kertesz capek ulitkaia sebastian eliade cioran noica bernanos werfel duras joyce nabokov soseki atxaga krausser guimard cusack scarlett johansson breban papillon empire falls tismaneanu pfeiffer bridges mircea ivanescu twain jessica fletcher james stewart katherine hepburn spencer tracy angelina jolie steven segal will smith rossini lucescu lone star felini antonioni barnaby seinfeld humanitas polirom zeus amelie russel crowe charlotte gainsbourg iben hjejle peter pan dickens bronte bruel hitchcock burroughs dinu flamand woody allen johnny depp andie mcdowell john ford pietje bell jules et jim almost famous chaplin john voight sommersturm travolta uma thurman friends ally mcbeal daphne du maurier steve martin liv ullman mumford john fante fitzgerald manet monet degas che guevara renoir hugo virginia woolf ed harris marta petreu gabriel andreescu burt reynolds pacino de niro monroe dean martin elvis mathieu madison county clint eastwood meryl streep blow up zatoichi mihalkov miller james stewart thora birch terry zwigoff thornton montesquieu cassanova closer julia roberts hugh grant modigliani verdi bloody sunday chain reaction before sunset ethan hawke julie delpy faulkner bukowski sartoris gombrowicz montherlant marquez proust sabato saint-exupery steinbeck ishiguro tuca dominguez julia kristeva dan brown lincoln jeffrey archer robin cook agatha christie poirot colin forbes john grisham bill clinton bush ioan paul tolkien umberto eco leonardo da vinci van gogh roald dahl manolescu paleologu iron maiden sharon stone madonna sarah hall kurt vonnegut anthony burgess salman rushdie isabel allende henry miller anais nin martin heidegger blochmann hannah arendt jose ortega y gasset julius evola celine camus cohen beatles lovinescu maiorescu eminescu calinescu plotin purcarete nietzsche montaigne lossky evdokimov aristotel shakespeare hamlet blaga ionesco djuvara yoga olimp bloom medeea oscar wilde coen paraskevopoulos macbeth american beauty harold pinter stoiciu john cusack amedeus marivaux dumas iglesias titanic mena suvari kevin spacey