Sighisoara Medievala 2015
Festivalul Național de Literatură Umoristică „Ioan Budai Deleanu” – Geoagiu Băi, 2015
Cultura, Tradiție, Societate, o cercetare interdisciplinară
Simpozionul Internațional de Sculptură „Drumuri brâncușiene” – ediția a III-a

 
sus

 

Sighișoara Medievală 2015
sub semnul menestrelilor  și trubadurilor

 

În perioada 23–26 iulie 2015 a avut loc ediția cu numărul XXIII a Festivalului Sighișoara Medievală. Festivalul Medieval de la Sighișoara a fost realizat în parteneriat cu Uniunea Autorilor și Realizatorilor de Film, sub patronajul principesei Margareta și a fost organizat de Asociația Culturală Teatrul Scena din Târgu Mureș. De precizat că evenimentul a fost in memoriam regizorului Sergiu Nicolaescu.

sighisoara 2015Istoria festivalului a fost evocată de Toboșarul Cetății, Dorin Stanciu pe numele lui real, care a fost prezent la toate edițiile și care este deja un brand al festivalui.  El dă salutul oaspeților, veniți din toate colțurile lumii, în 57 de limbi.

Ediția din acest an a fost organizată sub deviza cinci secole de teatru medieval sub semnul menestrelilor și trubadurilor. Cu modestie, Liviu Pancu, Directorul Artistic al Festivalui, a precizat că ediția din acest an nu va avea vedete: „nu există vedetă în festival, festivalul este vedetă”, în sensul că vedeta va fi Festivalul, în ansamblul lui, împreună cu cei care îl animă: artiști, meșteșugari, jurnaliști și turiști. A fost însă și o ediție de Cartea recordurilor, în sensul că în timpul manifestării au fost promovate:

  • cel mai mare steag cavaleresc (imprimat pe o pânză cu lungimea de 30 metri și lățimea de 10 metri - „este o onoare să putem ajuta ca simbolul Sighișoarei să fie imprimat cu mânuțele noastre pe pânza uriașă... a fost o muncă titanică dar extrem de plăcută. Suntem multe mânuțe dibace care au cusut de zor, au fost mai multe domnițe din mai multe ordine cavalerești care iau parte la Festivalul Sighișoara Medievală alături de mai multe voluntare”, a precizat Domnița Dana Pancu);
  • Sabia Titanilor,  cea mai mare sabie de titan din lume (4,60 metri înălțime, 20 centimetri lățime, 20 milimetri grosime finală, 130 kilograme metal, și care a fost lustruită după vechile metode ale timpului, cu ceară de albine);
  • Masca Vraciului Vindecător, cea mai mare mască populară (de 5 metri înălțime și 3 metri lățime) care a fost realizată de maestrul popular Vasile Ciocârlan;
  • Covrigul Uriașilor, cel mai mare covrig (cântărind 100 de kilograme).

Tot în premieră în acest an Asociația Culturală Teatrul Scena, Ordinul Cavalerilor Lup, Grupul de Reading Limitele Cunoașterii și Societatea Română de filosofie, inginerie și tehnoetică auorganizat conferința internațională Cultură, Tradiție, Societate, o cercetare interdisciplinară,  Sighișoara 2015 (la reușita manifestării au contribuit Claudia Togănel și Adriana Constantin, responsabili PR). De precizat că printre spectatorii prezenți în sală în timpul conferinței s-a numărat managerul cultural și turistic, Victor Rădulescu. Despre calitatea lucrărilor prezentate la conferință a vorbit Prof. Univ. Dr. Viorel Guliciuc (membru în comiteul de selecție a lucrărilor conferinței):

sighisoara 2015„Lucrările de la prima ediție a conferinței internaționale Cultură, tradiție și societate – o cercetare interdisciplinară cuprinsă în cadrul Festivalului Sighișoara Medievală 2015 reunesc participanți din diverse centre universitare și tări, iar temele abordate sunt deosebit de complexe, referindu-se la:

  • gânditori medievali precum Gerard de Cenad (Adriana Macsut și Ștefan Grosu), dar și contemporani precum Emil Cioran (Marius Cucu) și Constantin Rădulescu Motru (Alin Seserman);
  • chestiuni legate de crima de onoare în tradiția iordaniană (Khawla Al Hasan și Diab M. Al-Badayneh);
  • interferența cultura gastronomică (Mihaela Bucin);
  • lupta culturală pentru menținerea identității românești într-o lume globalizată (Maria Sinaci);
  • rolul religiei în lumea viitorului (Mariana Cristescu);
  • cultura și tradiția indiană  (Kuruvilla Pandikattu);
  • fascinanta lume a presei transilvănene de la sfârșitul secolului al XIX-lea (Doru Sinaci);
  • relicve ale lumi rurale romane în zona mureșeană (Dorina Matiș).”             

Timp de patru zile lumea medievală a prins din nou viață pe străzile înguste și piețele din Cetatea Medievală precum și în Sala Festivă și Sala de Protocol a Primăriei. Această atmosferă medievală a fascinat pe perioada manifestării 18.000 de turiști din toată lumea. Pentru a putea intra în atmosfera medievală spectatorii au vizionat proiecții de film din vremea medievală românească (regizate de Sergiu Nicolaescu):

  • Proiecție de film – Mihai Viteazul;
  • Proiecție de film – Nemuritorii;
  • Proiecție de film – Mircea;

Ca în fiecare an spectatorii au avut parte de:

  • turniruri cavalerești,
  • muzica menestrelilor;
  • farse medievale.

La turnirurile cavalerilor au participat:

  • Ordinul Cavalerilor Lup din Târgu Mureș (apreciate de spectatori au fost luptele dintre lupoaicele Claudia Togănel și Andreea Marinescu precum și cele dintre lupii Francisc Ienei și Alexandru Mărginean);
  • Ordinul Cavalerilor ArtGotica – Sibiu;
  • Ordinul Cavalerilor de Mediaș;
  • Ordinul Cavalerilor de Muhlbach – Sebeș;
  • Cavalerii din Carpați – Deva;
  • Ordinul Cavalerilor Chigot – Bulgaria;
  • Ordinul Cavalerilor Cerb – Sighișoara;
  • Cavalerii Templui Sacru OESB.

Liviu Pancu, Directorul artistic al Festivalului a precizat că Festivalul Sighișoara Medievală a adus „în cetate, în perioada 23 - 26 iulie, 12 trupe și formații de muzică din România și Ungaria, șapte ordine Cavalerești din România și Bulgaria, 11 trupe și formațiuni de teatru și animație medievală și trei proiecții de film”. În acest sens, muzica, dansul și teatrul medieval au purtat marca:

  • trupelor de muzică medievală Hipnotique (București), Truveri (București), Eryney (Bulgaria), Corvinia (Hunedoara), Holloenek (Ungaria), Cimpoierii de Transilvania (Hunedoara), Nomen este Omen (București), Bordo Sarkany (Ungaria), Ad Hoc și Flavius Hosu (București), Terra Alba (Buzău), Huniadi Cantores (Hunedoara), Bucovina (Iași),
  • trupelor de teatru medieval Trupa Hai Hui (București), Trupa Cameleon (Sighișoara), Trupa Green Entertainment (Sighișoara), Trupa Schema & Teatrul Portabil (cu farse medievale foarte gustate de spectatori);
  • dansurilor medievale cu Trupa Nosa (Bistrița);
  • trupelor de animație medievală Medieval Art (București), Trupa fără nume... pe picioange (București), Sirius... cu spectacol de foc (București)

sighisoaraAu primit autorizație de funcționare în cetatea medievală: 150 de comercianți dintre care 4 - alimentație publică cu băuturi alcoolice, 25 - alimentație publică fără băuturi alcoolice și 121 produse de artizanat. Printre meșteșugarii care au animat cetatea s-a numărat și Persida Negruți care în viața cotidiană este profesor de matematică, dar care este pasionată de pictură și aplică o tehnică inedită prin care pictează pe lemn... tratat mai înainte cu praf de ouă.

De un succes deosebit s-a bucurat pe parcursul evenimentului Călăul Cetății, Jean Ogrean, care în viața cotidiană este asistent medical. Numeroase persoane l-au solicitat pentru fotografii.

În încheiere, ar fi de spus că a fost un noroc că acest festival a avut loc pentru că așa cum a precizat Ionel Gavrilă, viceprimarul urbei sighișorene:

„Acest festival a fost organizat în niște condiții extrem de grele, întrucât în Hotărârea Consiliului Local din ședința din 29 mai am creionat un program, după care în iunie, la ședința ordinară am propus proiectul. La prima ședință am avut un eșec, neexistând cvorum, iar în ședința extraordinară de la finele lunii iunie acesta a trecut la limită și astfel s-a primit girul pentru organizarea acestui festival”. 

Au consemnat și au fotografiat: Adriana Macsut și Ștefan Grosu

 

Comentarii cititori
sus

Radu Marini

 

Geoagiu, sub razele umorului

     

Zilele trecute am primit o invitație. Telefonică. De la Geoagiu!!! Băi? Băiii! Acolo unde eram așteptat la Festivalul de umor I. B. Deleanu, cu inima în palme și sufletul pe masă (!). Conform unui pliant turistic (precum m-am informat ulterior!!!). Eram în ceață... Oare ce-or face ăștia cu inima și cu sufletul meu, oare mi le vor băga în băi? Să nu intre la apă. Oare or fi reale zvonurile lor? Dar până nu verifici nu crezi. Așa că mi-am luat și inima și sufletul la purtător și țup la Geoagiu Băi. Și ca să nu plec cu mâna goală mi-am luat și garda pretoriană după mine. Să fiu în ton și de bonton cu vechea denumire a castrului roman Germisara din zonă.

La drum, la băi, la umor. Cu cățel, cu purcel, cu familia Drăgoianu. Mari iubitori de umor, mari epigramiști și mari prieteni de calitate. Mai mereu abonați la câte-un premiu. Național. Precum și la zâmbete. Am plecat și cu amintirea unui drag prieten, Lucian Bulătan, reprezentat de doamna sa, Mariana Bulătan, trecut cu tot harnașamentul său de artist plastic la cer, invitat permanent la agapele și simezele de la Geoagiu.

festival umor geoagiuO mică stațiune turistică din județul Hunedoara, la care bunicul meu matern, Gheorghe, adăsta adeseori pentru factorii stimulativi ai acestei oaze de sănătate. Izvoare termale, vinul ars (țuica) și mândrele. Ce asigurau alinare sufletului și odihnă trupului. Îl revigorau an de an. Cre’că cu siguranță mai mult vestigiile daco-romane de care nu sufla un cuvânt. Invidiosu’...

Eram invitat și eu să onorez cu prezența și cu fotopamflețurile mele un festival de umor. Festivalul de umor Ioan Budai Deleanu (cel pe pe deal), de la Geoagiu Băi. Confirmând că istoria îl menține acolo unde-i valoarea sa. Sus. Pe deal. Pe dealul celebrităților literaturii române dar și al cinstirii prin urmașii săi, cei care au inițiat un festival ca să-i promoveze numele și renumele.

O amplă manifestare ajunsă iată la a V-a ediție. La inițiativa unui inimos pamfletar Claudiu Nicolae Șimonați. (CNȘ). A nu se confunda cu CNP. N-ai cum, doar răutăcioșii ar face asta. Iar el n-ar face asta. Să-i invite. Așa că nici ei nu-l invită. Decât în glumă. Căci el e cel ce știe a scrie bine (are toate literele din alfabet la el), a telefona, a monopoliza factorii decizionali în organizarea și buna desfășurare a unei ample manifestări cultural artistice făcute să cinstească memoria concitadinului ajuns celebru cu a sa Țiganiadă dar și a asigurării unui cadru competitiv pentru toți aceia ce simt că raza umorului îi gâdilă cu talent. Indreptățiți astfel să dea cu tifla, să dea năvală, să dea lumii prilej de zâmbete ce merită prețuite, jurizate și premiate. Într-un cadru plin de istorie milenară, Geoagiu Băi, o stațiune turistică cu iz de tratament combativ și revigorant.

Așezată pe malul drept al Mureșului fiind una dintre cele mai vechi exploatări balneare încă din timpul colonizării romane. Cei care au captat prin tuburi de teracotă izvorele cu ape termale și minerale în scop lucrativ pentru trupurile lor dornice de un suflu nou tonifiant. După lupte grele și istovitoare, după multele răni căpătate de-a lungul serviciului lor militar în tot imperiul roman.

Și iată-mă-s cu bagaju’ de fotopamflețuri să mă expun publicului larg, publicului generos, publicului dornic și de altfel de umor. Adică cu predilecție de cel vizual prin fotopamflețurile mele. Noi producții umoristice ce asigură într-un mod inedit o punte către spirite. Sugestiv intitulate: Gândește, e la liber!

Așa că am salutat organizatorii, am salutat inițiativa, și am salutat invitații. Peste 20 de privilegiați, dotați, parfumați. Doar cu umor. Mai târziu și cu d’ale gurii. Vechi și noi conlocatari ai umorului românesc pornit în ospeție de seamă la gazdele noastre din Geoagiu. Băi! Salutați și ei cu informații enciclopedice cu iz istoric oferite cu știință și charm de către domnul Aurel Dîncșoreanu, reprezentantul Consiliului Local al Orașului Geoagiu. Un om aplicat și fan al scormonirii artefactelor ce relevă un crez al unui om care este un dom' tobă de istorie. Pe care l-am pus în panoplia sufletului. Dânsul fiind și unul dintre artizanii acestui festival de la Geoagiu, împreună cu un tânăr inimos și hotărât, buna noastră gazdă CNS. Mai sus amintit cu litere de tipar mare. Mare prețuire.

Să înceapă spectacolul! Gazdele au răspuns prezent. Cu p mare (P). Mare am spus! Mare a și fost. Invitații, mai cu umorul la ei, sau prin manuscrisele sau cărțile gata tipărite au spus și ei: prezent. La ei nu prea a fost un prezent cu p mare. Pentru că unii dintre ei hârșiți prin lumea umorului de-a lungu și de-a latu’ anilor și au cam pierdut din dicție. Se acceptă orice scuză. Chiar și a lipsei unor dinți. De, bătrânețea bat-o vina. Dar valoarea nu ține cont de numărul de carate a anilor din buletine, recte cărți de identitate.

Dar tinerele, Ioana Camelia Sîrbu - Oradea,Mihaela Alexandra Rașcu - Târgu Mureș, noul val (doi meteoriți cărora le prevăd frumoase traiectorii literare), au răspuns cu prezentu’ lor și pentru prezentu’ celor ce au tot rostit prezent. Și ’nainte de ’89, dar  și acu’. Merită aplauzele noastre. Chiar merită. Așa că toți cei prezenți și-au dat mâna și ceva pupături de la ei în schimbul unei diplome altoită cu un trofeu tandem. Cu alde Parpanghel și piranda sa. Personaje legendare a celebrei opere Țiganiada, a patronului spiritual al festivalului omonim de la Geoagiu. Meritând toți banii și admirația și de ce nu și invidia celor ce n-au intrat în posesia lor.

Seria aspectelor pozitive și de onorat a fost încununată de duelul epigramistic, adică sarea și piperu’ unei întâlniri ca între prieteni și mari specialiști ai rimelor și a ciupiturilor colegiale. S-au dat lupte grele. Cu versificația, cu talentu’, cu zâmbetele adunate la sărbătoarea umorului.

Any Drăgoianu fiind meștera unor hazoase încrucișări ale spiritului, a unor teme de invidiat la care cu greu s-au duelat pe rând Alexandru Oltean, Mihai Haivas, Dorin Lazăr, Ionel Iacob Bencei, Vasile Larco, Gheorghe Niculescu-Uricani, Alexandru Cățcăuanși actrița păpușar Teodora Popa, o pată de culoare, cu o prezență artistică de subliniat și de (luat acasă!!!) aplaudat.Care știe, le are cu manipularea păpușilor, dar care stăpânește și dicția. Ce vreți, așa e unii... manipulatori de serviciu? În folosu’ obștei.

Amintindu-mi cu mare regret de marii mei prieteni duși prea repede în astre: Alexandru Clenciu și Giuseppe Navarra. Doi mari corifei ai războiului epigramatic ce au făcut din duelurile lor spectacol și lecții de  umor la rang de artă. În anii ’80-’90. Ou sont le neige d' antan? Unde sunt zăpezile d’altădat? Cu marile valori, cu inteligența lor sclipitoare, cu replica virulentă, cu naturalețea debordantă, cu farmecu’ lor, cu noblețea lor firească. Sunt amintiri, sunt pierderi mari, sunt oameni care au trecut și care au lăsat ceva din charisma ce-i înobila. Chapeau!

Organizatorii au punctat și la aspectul artistic oferind reprize frumoase de artă tradițională cu un grup de elevi, membri ai Ansamblului artistic Germisara, demni de urmașii lor, cu o serie de dansuri specifice zonei. Dar Ion Velica, prietenul meu de la Petroșani a avut o nobilă și reconfortantă prezență artistică în triplă calitate. De Președinte al Ligii Scriitorilor din Petroșani, de memorialist prin lansarea volumului său  Din amintirile unui artist amatorabsolut reconfortant (un pariu al său cu posteritatea). Și nu în ultimă ipostază de artist, de one man show. A asigurat cu lejeritate, cu firescul experienței sale un program artistic cu un recital de cabaret. Un mare artist, un mare copil căruia buna dispoziție și talentu’ îi stă aninat de suflet. Bravo dom’ inginer, dom’ președinte, dom’ artist. 3 în 1. 

Ar mai fi de reliefat apariția unei persoane retrase, parcă prea retrase în lumea sa, ortodoxă, despre România sa, despre filozofia sa de viață în care religia ortodocsă e centru universului său conform cărții sale România mea personală. Cea care este adresată acelora ce știu să asculte cum crește iarba și care se străduiesc să învețe a muri frumos. Remarcabil și de admirat lupta sa cu sine, crezul său, lumina ce ghidează un om, o credință, un ideal subliniate de către procurorul Florin T. Roman. Um om profund religios.

Deci toate bune și frumoase. Organizare Zeiss, premii și trofee number 1, invitați unu și unu, atmfosferă de vis, creații țâță de mâță, un festival de care IBD ar fi mândru. Păcat că a fost doar un festival pentru intimi, adică pentru un cerc restrâns de avizați. O asemenea manifestare gândită a comemora memoria unei legende a literaturii române merita și prezența unui auditoriu ca să nu pomenim și de lipsa presei ce ar fi trebuit să promoveze munca unui colectiv care a făcut vie această manifestare. Inclusiv prin cinstirea memoriei lui IBDeleanu cu o coroană de flori depusă de participanți la Cigmău, o localitate învecinată  unde s-a născut și format ca om. Pios omagiu. 

Da, Festivalul IBD prin această manifestare, prin prezența unor oameni, prieteni cu umorul, ne determină să conchidem că a fost o cinstire adecvată a memoriei precursorului umorului de sorginte pur românescă. Chiar dacă majoritatea operei sale a fost scrisă în slavonă pe meleaguri străine, la Lvov.

*

Și uite așa mă trezii... îmbăiat, ras și frezat, în compania unor oameni care mănâncă umor pe pâine. E bine, bine (foarte bine) că am și eu ce îngurcita. De, așa le trebuie dacă n-au fost învățați de mici că nu-i frumos să te faci de râs. Reversu’ medaliei: fă-i și pe alții să râdă! Ei chiar știu...

 

Premii acordate:

Epigramă

Premiul I - Alexandru Oltean - Bistrița
Premiul II - Ion M. Ruse -  Săcele, județul Constanța
Premiul III - Dorel Gheorghe Vidrașcu - București
Mențiune - Vasile Manole - Galați

 Poezie satirică

Premiul I - Sorin Cotlarciuc - Iași
Premiul II - Lică Pavel - București
Premiul III - Tincuța Horoceanu Bernevic - Pîrjol, județul Bacău
Mențiune - Gabriel Todică - Fălticeni, județul Suceava

 Fabulă

Premiul I - Nicolae Bunduri - Brașov
Premiul II - Petru Ioan Gârda - Cluj Napoca
Premiul III - Ștefan Stroe - Suceava

Proză scurtă umoristică

Premiul I - Ioan Rășinariu - Anina, județul Caraș Severin
Premiul II - Lucian Aurelian Chira - Cluj Napoca
Premiul III - Mihaela Alexandra Rașcu - Târgu Mureș

Pamflet

Premiul I - Nu s-a acordat
Premiul II - Ioana Camelia Sîrbu - Oradea, județul Bihor
Premiul III - Ioan Prodan - Hațeg, județul Hunedoara

Premii speciale

Ordinul cultural I. B. Deleanu - Marian Rățulescu - Craiova, județul Dolj
Ordinul cultural I. B. Deleanu - Any Drăgoianu - Țânțăreni, județul Dolj

Volume publicate

Premiul I - Eugen Deutsch - Iași pentru volumul de sonete Zigzag pe Mapamond, Editura PIM, Iași, 2015.
Premiul II - Efim Tarlapan - Cluj Napoca pentru volumul de umor De la Nistru pân la Nisa, tot Românul Râsu-mi-sa”, Casa de Editură Dokia; Cluj Napoca, 2014.
Premiul III - Lucian Perța - Vișeu, județul Maramureș, pentru volumul de poeme satirice La pețit… , Ghid practic pentru județul MaramureșEdituraGrinta; Cluj Napoca, 2014.
Mențiune - Roland Voinescu - Constanța,  pentru volumul de proză scurtă umoristică Inculții, Editura PIM, Iași, 2014.
Premiul Cenaclului Literar „Ion Budai Deleanu”  Geoagiu - Constantin Cosma din Timișoara, pentru volumul de epigrame Discreția tristeții, Editura Eurostampa, Timișoara, 2013.
Premiul Casei de Cultură „Ion Budai Deleanu” din Geoagiu - Ionel Iacob Bencei din Timișoara, pentru volumul de epigrame Epigrama „iacobină”, Editura Eurostampa, Timișoara, 2013.
Premiul din partea Primăriei și a Consiliului Local Geoagiu - Gheorghe Niculescu - Uricani, județul Hunedoara, pentru volumul de epigrame Epigrame catrenice și stihizări poetice, Editura Realitatea Românească, Târgu Jiu, 2014.


Premii acordate de Liga Scriitorilor din România - Filiala Județului Hunedoara:

Mihai Haivas din Iași, pentru volumul de epigrame Semințe din... dovleacul meu, Editura PIM, Iași, 2015.
Vasile Larco - Iași, pentru volumul de epigrame Desculți pe miriște, Editura PIM, Iași, 2014.
Dorel Lazăr - Aiud, județul Alba, pentru volumul de epigrame Cartea cu prieteni, Editura Emma Books, Sebeș, 2015. 

Comentarii cititori
sus

 

 

Cultură, Tradiție, Societate, o cercetare interdisciplinară,  Sighișoara 2015

[Culture, Tradition and Society, a Transdisciplinary Research, Sighisoara, 2015]

- comunicat de presă final-

 

În cadrul manifestării Sighișoara Medievală 2015 care a avut loc la Sighișoara în perioada 23–26 iulie 2015 a fost inclusă conferința internațională de nivel  academic Cultură, Tradiție, Societate, o cercetare interdisciplinară, Sighișoara 2015 (programată pe 25 iulie între orele 16.30 – 19.30 la Centrul de orientare turistică – Sala Zander).

Conferința a fost  organizată de:

  • Societatea Română de filosofie, inginerie și tehnoetică;
  • Grupul de Reading Limitele Cunoașterii;
  • Ordinul Cavalerilor Lup;
  • Teatrul Scena.

Lucrările prezentate în  cadrul conferinței au fost selectate de:

  • Prof. Univ. Dr. Viorel Guliciuc, Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava, consultant la  Grupul de Reading Limitele Cunoașterii și președinte la Societatea Română de filosofie, inginerie și tehnoetică;
  • Prof. Univ. Dr. Docent Yolanda Angulo Parra la  Universitatea Națională Autonomă  din Mexic și președinte la Centrul de Studii Genealogice din Mexic;
  • Drd. Liviu Pancu la Universitatea de artă teatrală din Târgu Mureș, președinte al Ordinului Cavalerilor Lup și coordonator la Teatrul Scena;
  • Drd. Ana Maria Gajdo,  Universitatea Sapenția, Italia.

Staful organizatoric este format din:

  • Dr. Adriana Mihaela Macsut, consultant științific;
  • Claudia Togănel și Adriana Constantin, responsabili PR;
  • Dorina Matiș, responsabil mass-media.

adriana macsutStafful a selectat zece participanți care vor prezenta o tematică incitantă și  interdisciplinară: 

  • 1. Prof. Univ.  Diab Al Badayneh, Catedra de Sociologie Aplicată, Universitatea din Qatar –  Crime de onoare, rușine și justiție reparatorie în sistemul informal de justiție iordaniană (Key Speeker [Vorbitor Cheie]);
  • 2. Conf. Dr. Mihaela Bucin, Șef de catedră, Catedra de Limba și Literatura Română Facultatea Pedagogică Juhász Gyula , Universitatea din Szeged - Repere pentru un studiu al interferențelor culturale gastronomice(Key Speeker [Vorbitor Cheie]);
  • 3. Mariana Cristescu, jurnalist, șef secție cultură, Cuvântul Liber - Despre religie și lumea viitorului;
  • 4. Lector Univ. Dr. Marius Cucu, Universitatea Ștefan cel Mare, Suceava - Spectrul Apocalipsei în cadrele scepticismului cioranian;
  • 5. Ștefan Grosu, bursier doctoral, Academia Română, POSDRU/ 59/1.5/S/136077: Gerard  de Cenad un mentor religios încă actual (Această lucrare a fost realizată în cadrul proiectului „Cultura română și modele culturale europene: cercetare, sincronizare, durabilitate”, cofinanțat de Uniunea Europeană și Guvernul României din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, contractul de finanțare nr. POSDRU /159/1.5/S/136077);     
  • 6. Conf. Univ. Dr. Khawla Al Hasan, Departamentul de criminologie și științe sociale, Universitatea din Qatar - Crimele de onoare și cultura rușinii în societatea iordaniană;
  • 7. Dr. Adriana Macsut, consultant,  consultant, consultant, IBN Khaldun Center For Research & Studies, Amman- Jordan - Viața și activitatea lui Gerard de Cenad - o pagină importantă de istorie medievală (Key Speeker [Vorbitor Cheie]);  
  • 8. Dorina Matiș, reporter special - Un sat roman descoperit în județul Mureș - o descoperire importantă pentru studiul istoriei antice;
  • 9. Prof. Univ. Dr. Kuruvilla Pandikattu, Decan, Institul Papal, Pune, India - Cultură, societate și discurs: poveste tradiției indiene de Amarty Sen(Key Speeker [Vorbitor Cheie]);
  • 10. Alin Seserman, bursier doctoral, Academia Română, POSDRU/ 59/1.5/S/136077 Statul țărănesc în viziunea lui Constantin Rădulescu-Motru (Această lucrare a fost realizată în cadrul proiectului „Cultura română și modele culturale europene: cercetare, sincronizare, durabilitate”, cofinanțat de Uniunea Europeană și Guvernul României din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, contractul de finanțare nr. POSDRU /159/1.5/S/136077);
  • 11. Dr. Doru Sinaci, Centrul de studii de istorie și teorie literara Ioan Slavici (Key Speeker [Vorbitor Cheie]) - Presa politică românească din Arad la sfârșitul secolului al XIX-lea;
  • 12. Lector Univ. Dr. Maria Sinaci, Facultatea de Științe ale Educației, Psihologie, Educație Fizică și Sport, Universitatea de Vest Vasile Goldiș din Arad (Key Speeker [Vorbitor Cheie]) - Factori de păstrare a identității românești în contextul globalizării.

Despre calitatea lucrărilor prezentate la conferință a vorbit Prof. Univ. Dr. Viorel Guliciuc (membru în comiteul de selecție a lucrărilor conferinței).

„Lucrările de la prima ediție a conferinței internaționale Cultură, tradiție și societate – o cercetare interdisciplinară cuprinsă în cadul Festivalul Sighișoara Medievală 2015 reunesc participanți din diverse centre universitare și tări, iar temele abordate sunt deosebit de complexe, referindu-se la:

- gânditori medievali precum Gerard de Cenad (Adriana Macsut și Ștefan Grosu), dar și contemporani precum Emil Cioran (Marius Cucu) și Constantin Rădulescu Motru (Alin Seserman);

- chestiuni legate de crima de onoare în tradiția iordaniană (Khawla Al Hasan și Diab M. Al-Badayneh);

- interferența cultura gastronomică (Mihaela Bucin);

- lupta culturală pentru menținerea identiții românești într-o lume globalizată (Maria Sinaci);

- rolul religiei în lumea viitorului (Mariana Cristescu);

- cultura și tradiția indiană  (Kuruvilla Pandikattu);

- fascinanta lume a presei transilvănene de la sfârșitul secolului al XIX-lea (Doru Sinaci);

- relicve ale lumi rurale romane în zona mureșeană (Dorina Matiș).”               

Grupul de Reading Limitele Cunoașterii
https://limitelecunoasterii.wordpress.com/2015/07/17/cultura-traditie-societate-o-cercetare-interdisciplinara-la-sighisoara-medievala-2015-culture-tradition-and-society-a-transdisciplinary-research-at-medieval-sighisoara-2015/ 

 

Comentarii cititori
sus

Cornel Mihai Ungureanu

 

 

Drumuri brâncușiene

 

tudor gheorghe si lia olguta vasilescuCea de a III-a ediție a Simpozionului Internațional de Sculptură „Drumuri brâncușiene”, organizat de Casa de Cultură „Traian Demetrescu” și Primăria Craiova, sub egida Asociației „Craiova Capitală Europeană a Culturii 2021”, a fost deschisă oficial sâmbătă, 1 august, la Centrul Multifuncțional din Bănie. Invitat special la deschidere a fost maestrul Tudor Gheorghe, a cărui muzică și personalitate sunt sursa de inspirație pentru sculptorii selecționați să participe la tabăra din acest an, cunoscutul artist împlinind chiar în acea zi 70 de ani. Au fost de asemenea prezenți Lia Olguța Vasilescu, primarul Craiovei, și Cosmin Dragoste, managerul Casei de Cultură „Traian Demetrescu”, care au spus un cuvânt de bun venit celor 12 participanți, din Germania, Macedonia și România. Aceștia vor lucra la Craiova pe toată perioada lunii august, iar creațiile lor, după ce vor fi finalizate, vor fi expuse pentru cel puțin o lună pe  esplanada Teatrului Național „Marin Sorescu”, urmând ca apoi să fie amplasate pe Calea București, principala arteră craioveană.

andrej mitevskiÎn prima săptămână de la deschidere, cei 11 sculptori care transpun în piatră de Vratsa sau în marmură de Rușchița ideile artistice inspirate de muzica lui Tudor Gheorghe: Michael și Anna Rofka (Germania), Tibor Farkas (Germania), Andrej Mitevski (Macedonia), Vlad Dan Perianu (București), Ana Maria Negară și Alin Neacșu (Iași), Gabriel Sitaru (Câmpina) și craiovenii Lucian Irimescu, Virgil Pumnea și Laurențiu Dimoiu au lucrat intens la degroșare, lucru care va continua, în cazul unora, cel puțin și în cea de-a doua săptămână, abia apoi, fiecare va începe și partea de șlefuire.
Craioveanul Gabriel Rizea este singurul care lucrează în lemn, un ansamblu de patru băncuțe, inspirat de Anotimpurile lui Tudor Gheorghe.

 

Comentarii cititori
sus

 


modern modernism postmodern postmodernism poesie realism realistic fantastic essay critique chronique poete dictionnaire prose theĂątre lyrique lyrisme vers lettre voyage hyperbole libre interwie revue metaphore philosophie sens film movie event translation relation cinema nick hornby simona popescu ana blandiana t.o. bobe liviu antonesei cornel mihai ungureanu corina ungureanu mircea cartarescu gabriel liiceanu paul goma andrei plesu bogdan suceava nina simone neil young high fidelity ghost world eternal sunshine jim jarmusch bill murray steve buscemi mircea martin matei calinescu norman manea virgil duda tolstoi dostoievski puskin cehov suskind inoue kawabata mishima berberova bulgakov quignard yourcenar leif panduro paulo coelho andrei makine alessandro baricco peter esterhazy hubert lampo par lagerkvist richard bach durrenmatt boll adolfo bioy casares llosa daniel keyes carlos fuentes botton modiano tennesee williams frabetti mccullers walser doxiadis page golding lindgren musil mann hemingway lenz kertesz capek ulitkaia sebastian eliade cioran noica bernanos werfel duras joyce nabokov soseki atxaga krausser guimard cusack scarlett johansson breban papillon empire falls tismaneanu pfeiffer bridges mircea ivanescu twain jessica fletcher james stewart katherine hepburn spencer tracy angelina jolie steven segal will smith rossini lucescu lone star felini antonioni barnaby seinfeld humanitas polirom zeus amelie russel crowe charlotte gainsbourg iben hjejle peter pan dickens bronte bruel hitchcock burroughs dinu flamand woody allen johnny depp andie mcdowell john ford pietje bell jules et jim almost famous chaplin john voight sommersturm travolta uma thurman friends ally mcbeal daphne du maurier steve martin liv ullman mumford john fante fitzgerald manet monet degas che guevara renoir hugo virginia woolf ed harris marta petreu gabriel andreescu burt reynolds pacino de niro monroe dean martin elvis mathieu madison county clint eastwood meryl streep blow up zatoichi mihalkov miller james stewart thora birch terry zwigoff thornton montesquieu cassanova closer julia roberts hugh grant modigliani verdi bloody sunday chain reaction before sunset ethan hawke julie delpy faulkner bukowski sartoris gombrowicz montherlant marquez proust sabato saint-exupery steinbeck ishiguro tuca dominguez julia kristeva dan brown lincoln jeffrey archer robin cook agatha christie poirot colin forbes john grisham bill clinton bush ioan paul tolkien umberto eco leonardo da vinci van gogh roald dahl manolescu paleologu iron maiden sharon stone madonna sarah hall kurt vonnegut anthony burgess salman rushdie isabel allende henry miller anais nin martin heidegger blochmann hannah arendt jose ortega y gasset julius evola celine camus cohen beatles lovinescu maiorescu eminescu calinescu plotin purcarete nietzsche montaigne lossky evdokimov aristotel shakespeare hamlet blaga ionesco djuvara yoga olimp bloom medeea oscar wilde coen paraskevopoulos macbeth american beauty harold pinter stoiciu john cusack amedeus marivaux dumas iglesias titanic mena suvari kevin spacey