Sărbătoarea stegulețelor
A fost Garden Party 2014
Conferință internatională EPHES
Chris Tanasescu, invitatul de iunie la Tradem
Emil Boroghină - turneu poetic în SUA și Canada

 
sus

Györfi-Deák György

 

Sărbătoarea stegulețelor

 

„Sărbătoarea stegulețelor" a fost gândită ca o manifestare destinată să celebreze 9 Mai ca Ziua Europei. Este o dată cu multiple semnificații, pe care unii o aniversează ca Ziua Victoriei, când, în 1945, Germania nazistă (național-socialistă) a capitulat în fața aliaților sau, la noi, ca Ziua Independenței, când, în 1877, cu o zi înainte de Ziua Regelui, Mihail Kogălniceanu a proclamat independența țării în Parlamentul României și a trimis actul la Palat pentru promulgare. Pentru europeni, când află de existența ei, această ultimă sărbătoare autohtonă reprezintă un fel de paradox temporal, o curiozitate „balcanică", deoarece 9 și 10 reprezintă date din calendarul iulian, „pe stil vechi", la vremea respectivă cu un decalaj de 12 zile față de cel gregorian, pe care-l folosim în prezent, unde ar trebui să fie 21 și 22 mai. Dar ele au fost păstrate astfel și pe vremea dictaturii comuniste, „în trena" zilei de 8 mai, data înființării Partidului Comunist Român și s-au întipărit în tradiție ca atare.

stegulete1România a fost primită în Uniunea Europeană de Anul Nou din 2007. Deviza comunității economice și politice a statelor membre este: „Unitate în diversitate." La noi, diversitatea este asigurată natural, în felurite feluri. Cu gândul la elevi, public-țintă majoritar vizat de către orice bibliotecă, am profitat de faptul că în Jibou există două instituții de învățământ  gimnazial, respectiv două licee. Fiecare dintre ele se referă la cealaltă pentru o comparație favorabilă sieși (în pledoariile „pro-domo"), așa că există o individualizare, o „conștiință de sine" definitorie, respectiv o competiție și o rivalitate benefică. Ne-am propus ca biblioteca orășenească să devină atât un spațiu al cunoașterii reciproce cât și al colaborării între grupurile altminteri concurente.

În ecuația socială pe baza căreia am dezvoltat conceptul, apare drept constantă „origami", arta împăturirii hârtiei, un hobby foarte apreciat de școlari și chiar de adolescenți. Pentru că fiecare stat membru al Uniunii Europene se identifică înainte de toate printr-un steag (arborat pe catarg, trecut pe tăblițele de înmatriculare, pe ambalajele mărfurilor difuzate etc.), am socotit acest aspect ca definitoriu și am recurs la niște stegulețe ușor de pliat.

stegulete2În principiu, „Sărbătoarea stegulețelor" este celebrată la Biblioteca Orășenească Jibou în 9 Mai, de două clase de același nivel de studii de la două instituții de învățământ diferite. Cu două săptămâni înainte de întâlnire, elevii primesc de la profesorul-diriginte câte un steguleț împăturit din hârtie, pe care trebuie să-l coloreze în culorile naționale a unui stat membru al Uniunii Europene. Pentru ca să nu apară suprapuneri, diriginții au un tabel cu toate țările unde se trece alegerea copiilor. Cu câteva zile înainte de manifestarea propriu-zisă, stegulețele sunt aduse la sediul bibliotecii, unde sunt expuse la loc de cinste, împreună cu cele de la edițiile anterioare.

În ziua convenită pentru manifestare, ambele clase vin să se întâlnească în spațiul cultural comun al orașului și fiecare susține un scurt program cultural-artistic, cu trei puncte diferite, în limbi de circulație europeană. Până în prezent, copiii au optat pentru Imnul Europei, cântece predate la orele de limbi străine, scenete, poezii, ghicitori, amintiri din excursiile sau sejurul cu părinții în străinătate. Au fost favorizate limbile engleză și franceză, pentru care există concursuri precum „Cangurul lingvistic" și zile rezervate în calendarul activităților extracurriculare, dar copiii au ales să se exprime și în italiană, spaniolă și portugheză - în mod surprinzător, mai puțin în germană sau în maghiară, limbi ale naționalităților conlocuitoare din Ardeal.

După mini-spectacol, se fac câteva fotografii de grup cu clasele reunite și, dacă timpul o permite, se revăd înregistrările audio-video din spectacol. Selecția este necesară, deoarece fotografiile și videoclipurile urmează să fie postate pe blogul bibliotecii: http://jibouan.blogspot.com

Până în prezent, au fost organizate două ediții ale manifestării. Pentru a accesa rapid informațiile referitoare la ele, folosiți eticheta „Ziua Europei", plasată la capătul însemnării, sub fotografii.

În 9 Mai 2013, Uniunea Europeană a fost sărbătorită de școlarii din clasele a IV-a A de la Liceul Tehnologic „Octavian Goga" și de la Școala „Lucian Blaga", pregătiți de doamnele învățătoare Silvia Dunca și Daniela Coste. La vremea respectivă, ei au pictat pe stegulețele
origami culorile drapelelor a 27 state membre. O problemă a constituit-o faptul că școlarii au un număr redus de ore rezervate învățării limbilor străine, dar ambele colectivități au  improvizat și s-au descurcat cu brio.

stegulete3În 9 Mai 2013, de comun acord cu directorii educativi din instituțiile de învățământ implicate, am ales două clase de gimnaziu, a V-a A de la Liceul Tehnologic 'Octavian Goga' (diriginte Gabriela Cosma) și a V-a A de la Școala Gimnazială 'Lucian Blaga' Jibou (diriginte Mirela Ilieș). De această dată, am profitat de prezența în localitate și am invitat-o pe artista plastică Uca-Maria Iov să participe ca oaspete de onoare. Bucureșteancă de origine, ea a copilărit în Jibou, unde și-a petrecut vacanțele la bunicii din partea mamei. În prezent, trăiește și lucrează în Haarlem, Olanda. Unul dintre momentele nostime, intervenite în timpul dialogului cu copiii, a fost momentul când o fetiță a întrebat-o cu multă candoare: „Doamna profesoară, câte hectare are Olanda?" Pe tot parcursul evenimentului, pictorița a schițat diferite scene, desene care, atunci când vor fi definitivate, vor fi postate pe blogul „CABARET & JOVIAL":
http://ucamariaiov.travelblog.fr/

stegulete4În ziua următoare, elevii au avut ocazia s-o reîntâlnească pe în parcul central din Jibou, un spațiu al manifestărilor artistice locale în sezonul cald. Acolo au reluat dialogul și și-a  îmbogățit carnetul de schițe cu noi chipuri candide.

În 2015, cu gândul să diversificăm publicul-țintă și să propunem participantilor o experiență nouă, intenționăm să reunim în cadrul aceleași manifestări două clase de liceu. Rămâne ca demersurile noastre să fie înțelese și acceptate, astfel încât să ne putem bucura împreună („Insieme", cum cânta Toto Cutugno în 1990) de tot ceea ce Uniunea Europeană le oferă cetățenilor ei: dreptate, încredere, siguranță și identitate culturală.

Comentarii cititori
sus

Adriana Macsut și Ștefan Grosu

 

A fost Garden Party 2014

 

Garden Party 2014Pe 10 mai 2014 a avut loc într-o frumoasă zi de primăvară a cincea ediție a sărbătorii regalității denumită Garden Party. Gazdele manifestării regale au fost Altețele Lor Regale Principesa Moștenitoare și Principele Radu împreună cu Principesa Maria și Principele Nicolae. Majestățile lor Regele Mihai și Regina Ana nu au fost prezente întrucât sunt implicate pentru venirea la Castelul Săvârșin unde vor petrece întreaga vară.

Orchestra Muzica a MApN condusă de colonelul Valentin Neacșu și dirijată de locotenent-colonelul Aurel Gheorghiță a susținut un recital pe durata evenimentul regal compus din melodii  cunoscute.

La reușita manifestării au contribuit Ion Tucă, directorul Casei Majestății Sale, Liana Greavu, șeful de Cabinet al Principesei Moștenitoare, Sandra Gătejeanu-Gheorghe, directorul de Protocol al Casei, Nicoleta Ifrim, fost secretar al Casei Majestății Sale, Radu Ghină, consilier regal, gl br (r) Eugen Porojan, aghiotant regal, Simina Mayer, consilier al Principelui Radu, Raluca Stratulat, asistent al Principelui Nicolae, Costin Semen, intendent, Florin Seușan, majordom, Eugenia Ilie și Viorica Luciana Călin, maeștri bucătari, Roxana Tache, Tincuța Cudinov și Elena Ignat, cameriste, Dan Geicu, grădinar și om-bun-la-toate, Decebal Rădulescu, Ion Ștefan, Valentin Brânzilă și Ștefan Tătuță, șoferi, precum și un mare număr de colaboratori externi, printre care neprețuiții studenți-voluntari, care poartă cu mândrie titlul de Scutieri Onorifici” (,,Garden Party 2014”, în romaniaregala.ro, 10 mai 2014). Nu trebuie uitat Daniel Angelescu, fotograf al Casei Regale de România.

Au participat la evenimentul regal membri ai Parlamentului, ai Guvernului, ai corpului diplomatic și ai clerului precum și numeroase personalități din România și Republica Moldova. În total au fost 6000 de invitați. Printe învitați s-au numărat Virginia Zeani, Margareta Pâslaru, Marina Voica, Stela Enache, Maria Șalaru, Medeea Marinescu, Jolt Kerestely, Corina Chiriac, Cristi Minculescu, Nico, Alina Sorescu, Eugen Cristea, Cristina Deleanu, Dan Puric, Ovidiu Cuncea, Dan Grigore, Gheorghe Hagi, Malvina Cservenschi, Wilhelmina Arz sau Alexandru Papadopol. Din Craiova a fost present jurnalistul Mihai Firică.

Garden Party 2014Familia regală a stat de vorbă cu oaspeți sosiți din toate colțurile țării „Constanța, Beiuș, Iași, Baia Mare, Sinaia, Bârlad, Botoșani, Craiova, Turnu-Severin, Arad, Tulcea, Ianca, Râmnicu-Vâlcea, Timișoara, Brăila, Câmpulung Muscel și Câmpulung Moldovenesc, din Galați și din Alexandria, din Târgu-Jiu și din Reșița, din Satu Mare și din Carei” (ibidem). 

Doamnele au purtat ținute elegante acesorizate cu pălării clasice sau extravagante, iar domnii au fost îmbrăcați în costum închis (negru sau bleumarin) în stil clasic. Invitații au fost serviți cu gustări de Furnizorii Casei Regale de România.

Comentarii cititori
sus

***

 

A II-a conferință internatională EPHES, Suceava 20 – 22 iulie 2014  

 

În perioada 20 – 22 iulie 2014 Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava va găzdui o conferință internațională. Tema conferinței se referă la prosperitate și moralitate în Era Digitală, politică globală și probleme economice și sociale. Prăvălia culturală este partener media la acest eveniment. Lucrarile vor fi împărțite pe secțiuni care se referă la:

• umanism, postumanism, transumanism și filosofie;
• cercetarea etică și predarea în era neprevăzutului;
• tehnologia distructivă și viitorul ființei umane;
• confergență  și divergență în creativitate;
• cunoaștere, moralitate și semne.

Manifestarea de nivel internațional va avea loc la Universitatea Ștefan cele Mare  din Suceava în perioada 20 – 22 iulie 2014.  Conferința este organizată sub egida:  Beyond Humanism Network; ROSPHET/SRFIT Romanian Society for Philosophy Engineering & Technoethics; EPHES (Ethics Philosophy & Engineering in Society) Research Center; Universitatea Ștefan cel Mare, Suceava și Academia Română. Moderatorii manifestării sunt: Stefan Lorenz Sorgner – Institute for Ethics and Emerging Technologies, Connecticut, USA; Viorel Guliciuc – ROSPHET/SRFIT & - EPHES, Romania și Oana Lența, Universitatea Ștefan cele Mare Suceava. Discursurile plenare vor fi suținute de: Natasha Vita-More - University of Advancing Technology, Tempe, Arizona, U.S.A.; James Hughes - Insttute for Ethics and Emerging Technologies, Hartford, Connecticut, U.S.A.; Stefan Lorenz Sorgner - University of Erlangen-Nurenberg, Germany; Nicu Gavriluță – Universitatea Alexndru Ioan Cuza, Iași, Romania și  Diab Al-Badayneh - Qatar University - Qatar & Mutah University, Karak, Jordan. Comitetul științific este format din: Alexandru Surdu, membru al Academiei Române; Teodor Dima, membru al Academiei Române; Alexandru Boboc, membru al Academiei Române; Stefan Lorenz Sorgner, University of Erfurt; Viorel Guliciuc, ROSPHET/SRFIT & - EPHES, Romania; Kuruvilla Pandikattu, Jnana-Deepa Vidyapeeth University; Marcelo Dascal, Tel Aviv University; Luciano Floridi, Oxford University; Peter Boltuc, University of Illinois Springfield;  Lorenzo Magnani, University of Pavia; Colin T. A. Schmidt, Le Mans University;  Yolanda Angulo Parra, (Docente en Facultad de Filosofía y Letras, UNAM and Directora del Centro de Estudios Genealógicos, para la investigación de la cultura en México y América Latina, A. C.; Adrian Niță, Revue Roumaine (de la Academia Română); Gheorghe Clițan, EDUSOFT Romania; Sorin-Tudor Maxim, ROSPHET/SRFIT & - EPHES, Romania; Dan Milici, Universitea Ștefan cel Mare & ROSPHET/SRFIT, România; Bogdan Pătrut, EDUSOFT, România; Iulian Rusu, Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi și Oana Lența, Universitatea Ștefan cel Mare. Se poate participa live sau via skype. Lucrările vor fi publicate în baze internaționale indexate ISI. Site-ul conferinței este  http://www.pheade.ro/ephes2014.

Comentarii cititori
sus

 

Chris Tanasescu vine la Tradem

 

margentoChris Tanasescu (MARGENTO) este invitatul lui Nicolae Coande, vineri, 13 iunie, de la ora 18,30, la Casa de Cultură „Traian Demetrescu” a MunicipiuluiCraiova. O apariție-spectacol, Chris Tanasescu fiind un exuberant și carismatic explorator al poeziei în toată gama ei de exprimare. 

Chris Tanasescu (MARGENTO) este poet, performer, universitar și traducător. MARGENTO este și numele trupei multimedia de performance poetry / action painting / jazz-rock cu care a câștigat un număr de premii naționale și internaționale, printre care Discul de Aur în România (2008) și a deschis prima ediție European Poetry Slam în Berlin, 2009. MARGENTO a conferențiat, performat și lansat cărți în România, Statele Unite, Canada, Asia de Sud Est, Australia și Europa de Vest, lucrând de câțiva ani la proiectul computerizat poemul graf (the graph poem).

De curând a definitivat libretul pentru opera rock Masca lumii compusă de Bogdan Bradu, ce va avea premiera anul acesta la Opera Româna Craiova.

A publicat La rasăritul temniței, 1994, România cu amănuntul, Vinea, 2008, Hermaia, Vinea, 2009 - o carte-obiect, lucrată în dialog cu pictura lui Grigore Negrescu (Margento), Cartea de la Curtea, Vinea, 2010, Nomadosofia (2012).

Premii și distincții: Premiul Bibliotecii Internaționale de Poezie din Maryland (2001), Premiul Ronald Gasparic (1996), Bursier Anna Akhmatova Foundation (2006-2007) pentru activitatea sa de poet și traducător, Fringiest Event Award la Buxton Fringe (Anglia, 2005), Mențiunea Presei la Adelaide Fringe (Australia, 2006), Discul de Aur (România, 2008), Bursa post-doctorală Fulbright (2010) la San Diego State University (California). În 2009 a ajuns în finala festivalului european de Slam poetry de la Berlin.

„La noi nu a prins aproape deloc poezia concretă, poezia L=A=N=G=U=A=G=E, poezia pe care Bernstein o numea, în Artifice of Absorption, „a impermeabilității” – dimpotrivă, poezia română a rămas foarte permeabilă la emoțional, la feeling, și aproape complet opacă la tehnicalități – absolut esențiale, de altfel, pentru reforma radicală a poeziei. De asta, de pildă, Ioan Es. Pop, poet al absorbției emoționale prin excelență, a putut fi foarte lesne considerat un mare poet (cum și e, firește); pe când poeți precum Chris Tanasescu, de pildă, extraordinar tehnician al „impermeabilității” în sensul lui Bernstein, nu e încă văzut decât de prea puțini ca un poet esențial al acestor vremuri.” (Radu Vancu)

„Numai astfel ajung să comunice, într-un limbaj poetico-matematic universal, de esență muzicală și expresie anglo-română, scriitori aparținând unor culturi diferite, precum Constantin Acosmei, David Baker, Ilya Kaminsky, O. Nimigean, Page Hill Starzinger sau Martin Woodside, sub bagheta magică a „vrăjitorului" Chris Tanasescu, care ar putea fi comparat, ca și Ashbery, cu „un radio al cărui ac/ se tot plimbă, prinzând diverse frânturi/ de discurs, de toate naturile, viu". Însă autorul Cărții de la Curtea s-a ferit să repete greșeala legendarului bard, reușind să-și confecționeze un„sine" capabil să reunească și să orchestreze toate aceste voci. Un volum remarcabil.” (Antonio Patraș)

„În fond, nu mă voi feri să spun că lectura acestor poeme „topologice“ ale lui Chris Tanasescu mă duce cu gândul la „Cantos“-urile lui Ezra Pound, prin amestecul de mitologie personală cu prezentul în mijlocul – sau marginea, cum vrem –, căruia autorul se situează ca unică voce, colectoare a tuturor aluviunilor, cu reunirea tuturor măștilor unui timp în singura care contează: a sa. Avem un Hipervortext, cu referințe obscure și chiar didactice, ca și la teribilul poet american, care propune acumulari conceptuale în serie, spoturi referențiale, ca și cum cuvintele ar denumi „lucrul precis“, relația unică pe care o caută poetii neîncetat și de care se servise Pound atunci când urmase ideile lui Ernest Fenollosa.” (Nicolae Coande)

În cadrul întâlnirilor desfășurate începând cu anul 2010 sub auspiciile literaturii de calitate au fost invitați până în prezent la Scriitori la TRADEM scriitori români și străini care au susținut recitaluri poetice, lecturi de proză sau conferințe despre activitatea lor literară:

Gheorghe Grigurcu, Nichita Danilov, Radu Aldulescu, Marian Drăghici, Mircea Bârsilă, Claudiu Komartin, Sorin Vidan, Vasile Baghiu, Peter Sragher, Paul Vinicius, Bogdan Ghiu, Adrian Mihalache, Michael Astner, Dumitru Ungureanu, Ioan Es. Pop, Radu Vancu, Dragoș Varga, Dan Sociu, Peter Waugh (Austria), Dan Stanca, Anton Jurebie, Liviu Ioan Stoiciu, Cornel Mihai Ungureanu, Silviu Gongonea, Serghei Birjukov^Denis Beznosov (Rusia), Nae Georgescu, Dumitru Augustin Doman, Daniel Bănulescu, Adrian Cioroianu, Esa Ensio Hirvonen (Finlanda), Adrian Bodnaru, Ioan Moldovan.

Comentarii cititori
sus

 

Emil Boroghină – turneu poetic în SUA și Canada

 

boroghinaÎn perioada 12-23 iunie 2014, Emil Boroghină, societar de onoare al Teatrului Național „Marin Sorescu”, Craiova, va efectua un turneu în SUA și Canada cu un dublu recital poetic: Recitindu-l pe Shakespeare... Lumea întreagă e o scenă, respectiv Recitindu-l pe Eminescu... La steaua care-a răsărit. Recitalurile sunt prilejuite de împlinirea a 450 de ani de la nașterea lui William Shakespeare și a 125 de ani de la moartea lui Mihai Eminescu.  Spectacolele beneficiază de traduceri în limbile engleză și franceză.

Prima întâlnire cu publicul de peste ocean va avea loc pe 13 iunie la sala Auditorium a Institutului Cultural Român din New York (președinte, Doina Uricariu). Emil Boroghină, care a mai susținut recitalul dedicat poeziei lui Eminescu în câteva țări europene, va recita din poezia marelui poet și la biserica Sf. Ioan Valahul, din Alpine, New Jersey, sâmbătă 14 iunie.

Din 15 iunie, Emil Boroghină va susține o serie de recitaluri în Canada. Primul recital va fi dedicat lui Eminescu, pe 15 iunie, în Piața României din Montréal (coorganizator Communauté Moldave du Quebec, președinte Ala Mîndicanu). Pe 16, respectiv 18 iunie, dl Emil Boroghină va avea întâlniri cu personalități ale lumii teatrale din Canada, cărora le va prezenta Festivalul Shakespeare de la Craiova.

Marți, 17 iunie, actorul craiovean va susține recitalul Shakespeare la Montréal, sala Pavillon de l’Entrepôt, vineri 20 iunie va susține ambele recitaluri la sala Expo-Théâtre, Quebec (coordonator, Asociația Rocade, director Simona Hodoș), sâmbătă 21 iunie, recital Eminescu-Shakespeare la sala Théâtre de la Cour des Arts, Ottawa (Asociația Rocade), iar duminică 22 iunie va susține același dublu recital la Toronto, la sala Centrului Cultural Canadiano-Japonez (organizator, Asociația Rocade).

Turneul peste ocean al lui Emil Boroghină este organizat în parteneriat cu ICR București și ICR New York, cu sprijinul Ambasadei României la Ottawa și al Consulatelor generale ale României la Montréal și Toronto. 

Comentarii cititori
sus

 


modern modernism postmodern postmodernism poesie realism realistic fantastic essay critique chronique poete dictionnaire prose theĂątre lyrique lyrisme vers lettre voyage hyperbole libre interwie revue metaphore philosophie sens film movie event translation relation cinema nick hornby simona popescu ana blandiana t.o. bobe liviu antonesei cornel mihai ungureanu corina ungureanu mircea cartarescu gabriel liiceanu paul goma andrei plesu bogdan suceava nina simone neil young high fidelity ghost world eternal sunshine jim jarmusch bill murray steve buscemi mircea martin matei calinescu norman manea virgil duda tolstoi dostoievski puskin cehov suskind inoue kawabata mishima berberova bulgakov quignard yourcenar leif panduro paulo coelho andrei makine alessandro baricco peter esterhazy hubert lampo par lagerkvist richard bach durrenmatt boll adolfo bioy casares llosa daniel keyes carlos fuentes botton modiano tennesee williams frabetti mccullers walser doxiadis page golding lindgren musil mann hemingway lenz kertesz capek ulitkaia sebastian eliade cioran noica bernanos werfel duras joyce nabokov soseki atxaga krausser guimard cusack scarlett johansson breban papillon empire falls tismaneanu pfeiffer bridges mircea ivanescu twain jessica fletcher james stewart katherine hepburn spencer tracy angelina jolie steven segal will smith rossini lucescu lone star felini antonioni barnaby seinfeld humanitas polirom zeus amelie russel crowe charlotte gainsbourg iben hjejle peter pan dickens bronte bruel hitchcock burroughs dinu flamand woody allen johnny depp andie mcdowell john ford pietje bell jules et jim almost famous chaplin john voight sommersturm travolta uma thurman friends ally mcbeal daphne du maurier steve martin liv ullman mumford john fante fitzgerald manet monet degas che guevara renoir hugo virginia woolf ed harris marta petreu gabriel andreescu burt reynolds pacino de niro monroe dean martin elvis mathieu madison county clint eastwood meryl streep blow up zatoichi mihalkov miller james stewart thora birch terry zwigoff thornton montesquieu cassanova closer julia roberts hugh grant modigliani verdi bloody sunday chain reaction before sunset ethan hawke julie delpy faulkner bukowski sartoris gombrowicz montherlant marquez proust sabato saint-exupery steinbeck ishiguro tuca dominguez julia kristeva dan brown lincoln jeffrey archer robin cook agatha christie poirot colin forbes john grisham bill clinton bush ioan paul tolkien umberto eco leonardo da vinci van gogh roald dahl manolescu paleologu iron maiden sharon stone madonna sarah hall kurt vonnegut anthony burgess salman rushdie isabel allende henry miller anais nin martin heidegger blochmann hannah arendt jose ortega y gasset julius evola celine camus cohen beatles lovinescu maiorescu eminescu calinescu plotin purcarete nietzsche montaigne lossky evdokimov aristotel shakespeare hamlet blaga ionesco djuvara yoga olimp bloom medeea oscar wilde coen paraskevopoulos macbeth american beauty harold pinter stoiciu john cusack amedeus marivaux dumas iglesias titanic mena suvari kevin spacey