|
|
|
 |
Veronica D. Niculescu
Regizorul Radu
Gabrea filmează "Cocoşul decapitat"
- Scriitorul
Eginald Schlattner va participa la filmări, însă doar ca invitat
Sibiul serveşte, timp de o lună,
drept platou de filmare pentru transpunerea pe peliculă a romanului Cocoşul
decapitat, de Eginald Schlattner. Filmările vor cuprinde în special centrul
istoric al Sibiului, dar se vor derula şi în împrejurimi, precum şi la Mediaş
şi Agnita.
O poveste simplă
Cocoşul decapitat este
romanul de debut al scriitorului sibian Eginald Schlattner, iar cel care
regizează filmul este Radu Gabrea, secondat de Marijan Vajda. Filmul este
povestea a patru adolescenţi saşi, iar acţiunea se petrece în anii 1941-1944,
deşi personajul principal, unul dintre tineri, este cel care îşi reaminteşte
anii de război într-o singură zi, 23 august 1944.
"Pentru film, am ales o cale
de povestire simplă, curgătoare. Scenariul începe cu Schlattner la Viena, care
citeşte din roman. Povestea din ‘41-’44 se păstrează, dar cu o singură
retrospectivă, nu cu multe cum era în roman", a declarat Radu Gabrea la
Sibiu, înainte de începerea filmărilor.
Pentru găsirea actorilor,
castingul a durat aproape un an. "Este greu să găseşti actori aşa de
tineri, care să aibă şi experienţă. Iar rolurile sunt foarte grele", a
spus Radu Gabrea. Cele patru roluri ale adolescenţilor vor fi interpretate de
David Zimmerschied, din Germania, Alicja Bachleda-Curus, din Polonia, Ioana
Iacob şi Axel Mustaţa, din România. Alături de ei, în rolurile principale, vor
juca Victoria Cociaş şi Dorel Vişan. Dorel Vişan a mărturisit că a citit
scenariul de două ori şi s-a îndrăgostit de povestea nostalgică a saşilor din
Transilvania.
Filmările se vor desfăşura în
locaţii din centrul istoric al Sibiului, cum ar fi Podul Minciunilor, străzile
Avram Iancu şi General Magheru, iar magazinul domnului Goldschmidt din roman va
fi o blănărie de pe strada Ocnei. Filmul fiind unul de epocă, destul de
complex, va impune blocarea traficului, iar maşinile vor fi înlocuite de
călăreţi.
Scump, dar bun
"Este un film scump pentru
România, dar am ales să îl facem puţin mai scurt, decât să sacrificăm din
calitate", a spus Radu Gabrea. Filmul este realizat în coproducţie între
România-Germania-Austria şi Ungaria, fiind finanţat în România de Centrul
Naţional al Cinematografiei şi Societatea Română de Televiziune, precum şi de
Fondul EURIMAGES al Consiliului Europei. Premiera ca avea loc în 2007, cu
ocazia sărbătorilor legate de "Sibiu, Capitala Culturală Europeană".
Eginald Schlattner va fi invitat
pe platoul de filmare, însă fără a participa în vreun fel la realizarea
filmului. "Filmul e film, cartea e carte", a precizat regizorul Radu
Gabrea.
Romanul unei zile
Acţiunea din romanul "Cocoşul
decapitat", de Eginald Schlattner, se petrece într-o singură zi, 23 august
1944. La Făgăraş, personajul înfăţişându-l chiar pe Schlattner, pe atunci un
adolescent, care dă o petrecere la terminarea gimnaziului, pentru colegii săi
de etnii diferite. În aşteptarea petrecerii, autorul retrăieşte amintirile
anilor de război, când liniştea oraşului a fost spulberată. Armonia etnică a
comunităţii dispăruse, iar duşmăniile luaseră locul prieteniei. Petrecerea are
loc, dar e întreruptă de un raid aerian, iar comunicatul regelui către ţară
anunţă trecerea României de partea armatei sovietice şi arestarea lui
Antonescu. Romanul este o poveste despre iubire şi ură, prietenie şi laşitate,
trădare şi loialitate.
Schlattner, pastorul
scriitor
Scriitorul Eginald Schlattner
locuieşte în satul Roşia, judeţul Sibiu, unde este pastor evanghelic al
comunităţii de saşi. Însă, comunitatea germană de aici este formată doar din
câţiva bătrâni. Pastorul Schlattner s-a hotărât să scrie târziu, la baza
deciziei sale stând chiar împuţinarea numărului saşilor din Transilvania. A
scris în limba sa maternă, germana, cele două romane, Cocoşul decapitat
şi Mănuşile roşii, fiind publicate la reputata editură vieneză Zsolnay.
În scurt timp, pastorul evanghelic sibian a devenit unul dintre cei mai citiţi
autori din Austria, Germania şi Elveţia.
Radu Gabrea, fuga de cenzură
Regizorul Radu Gabrea a debutat
în 1969, cu filmul de lung metraj Prea mic pentru un război atât de mare,
după un scenariu de D.R. Popescu (Premiu la Locarno 1970, prezentat la
Festivalurile de la Avignon, Mannheim, Quinzaine des Realisateurs 1971). Au
urmat filme ca Urmărirea,1970, primul serial TV din România, iar în
1973 filmul Dincolo de nisipuri a fost oprit de Ceauşescu personal. După
intervenţiile cenzurii şi conflictul direct cu Ceauşescu, regizorul s-a
stabilit în Germania, ţara de origine a mamei sale.
În
1974, Dincolo de nisipuri a participat la Cannes. Au urmat multe alte
filme, cu distincţii internaţionale. În perioada 1972-1974 şi 1998-2000, Radu
Gabrea a fost profesor asociat la IATC, respectiv UNTC, iar în 1997-1999, a fost
preşedinte al Oficiului Naţional al Cinematografiei.
Veronica D. Niculescu
Atenţie, se
filmează!
- Sibiul s-a
transformat în platou de filmare pentru "Cocoşul decapitat"
- Magazinele au sigle din anii
40, pe pereţi au apărut vechi reclame în germană, iar zonele de filmare sunt
împrejmuite cu bandă de plastic
"Linişte! Motor! Speak!"
Pe platoul de filmare, adică pe Podul Minciunilor din Sibiu, se aşterne
liniştea. Doar din caleaşcă se aud încet vocile actorilor. Un microfon cu tijă
lungă de trei metri captează replicile. Regizorul Radu Gabrea ascultă în căşti
şi priveşte scena pe un monitor. De jur împrejur, figuranţii aşteaptă răbdători
să le vină rândul şi să intre în scenă. Până şi gardienii, care au grijă ca
nimeni să nu treacă de banda care înconjoară zona, merg în vârful degetelor.
"Nu servim
evreii!"
Pentru o lună, Sibiul este platou
de filmare pentru transpunerea pe peliculă a romanului "Cocoşul decapitat",
de Eginald Schlattner. Filmările cuprind în special centrul istoric al
Sibiului. Din păcate, a plouat zile în şir, vremea dând planurile iniţiale
peste cap. Însă, cu ceva modificări, s-au tras mai multe scene de interior şi
de la începutul lui septembrie se filmează în oraş.
S-a filmat, de exemplu, pe Strada
Ocnei, în Oraşul de Jos, unde aspectul vechi este bine conservat. Realizatorii
filmului au adăugat elemente care dau impresia întoarcerii în anii 1940, când
se petrece acţiunea. Reclame scrise în limba germană au fost lipite pe uşi şi
pe pereţi, iar deasupra unor magazine au apărut firme vechi, pictate de mână.
În josul străzii, o blănărie s-a
transformat în magazinul de feronerie al domnului Goldschmidt din roman şi din
film. Ion Pătru, şeful de unitate al blănăriei, a asistat la filmări zi lumină.
"S-a filmat până la 11 noaptea, vai ce de muncă este! Noi ne-am restrâns
activitatea, pentru patru zile. Am dus totul de aici, iar ei şi-au adus
găleţile, stropitorile, obiectele metalice care încă se mai văd în vitrină.
Acum au terminat de filmat aici", spune Pătru. Ştie că acţiunea se
derulează în timpul războiului şi că e vorba de evrei şi de nemţi. "Uitaţi,
a rămas afişul pe uşă!". Într-adevăr, pe geam încă este lipit afişul pe
care scrie, în germană, "Aici nu servim evrei!"
"Cine tropăie?"
Pe Podul Minciunilor s-au filmat
mai multe scene. Pentru turişti, spectacolul este fascinant, chiar dacă trebuie
să rămână dincolo de banda care împrejmuieşte zona.
Grupuri de tinere cu haine de
epocă şi copii dându-se pe patine cu rotile de lemn, se agită în faţa camerei,
ori de câte ori regizorul Radu Gabrea sau co-regizorul Marijan Vajda strigă "Motor!".
În faţa grupurilor de figuranţi de pe pod, o trăsură poartă actorii din
rolurile principale. Gabrea le dă indicaţii în germană. Este calm, chiar dacă e
nevoie ca scena să fie repetată de multe ori, până iese bine. Gabrea urmăreşte
totul pe un monitor, cu căştile pe urechi. Vajda însă nu prea poate sta locului
şi se agită, făcând ture între scaunul său şi trăsură.
Zeci de figuranţi privesc cum se
filmează, fără să ştie însă exact ce scenă din film este fiecare. Într-un mic
magazin de lemn, improvizat pe Podul Minciunilor, Margareta Vascan, o bătrână
din Sibiu, are rolul de a vinde acadele şi fel şi fel de dulciuri actorilor.
Stă cuminte în spatele tarabei, deşi s-a făcut seară şi este frântă de
oboseală. "De la zece dimineaţa sunt aici. Stau aşa, iar ei vin şi cumpără
de la mine", explică femeia.
"Motor!", se aude, şi
liniştea se aşterne iar. "Cine tropăie? Cine tropăie aşa?", strigă cu
ciudă sunetistul. Tropăitul continuă. Nimeni n-ar putea fi aşa nesimţit.
Sunetistul sare din scaunul său de lângă regizor, scoţându-şi căştile. "Calul,
calul tropăie!", răspund cei din jur. Animalului nimeni n-are ce-i face,
aşa că se mai ia o pauză mică, până se potoleşte calul. "Pauzele lungi şi
dese…", glumeşte un bărbat din echipa de filmare. Şi treaba se ia de la
capăt.
Buget de peste 2
milioane de euro
Romanul "Cocoşul decapitat"
este povestea a patru adolescenţi saşi, iar acţiunea se petrece în anii
1941-1944. Rolurile adolescenţilor sunt interpretate de actori din Germania,
Polonia şi România. Alături de ei vor juca Victoria Cociaş, Dorel Vişan şi
Ovidiu Schumacher. Filmul este realizat în coproducţie între
România-Germania-Austria şi Ungaria, fiind finanţat în România de Centrul
Naţional al Cinematografiei şi Societatea Română de Televiziune, precum şi de
Fondul EURIMAGES al Consiliului Europei. Bugetul filmului depăşeşte două
milioane de euro, iar filmările vor dura o lună.
Veronica D. Niculescu
Doi laureaţi Nobel
pentru literatură, invitaţi la Sibiu în 2007
Günter Grass şi Imre Kertesz
sunt invitaţi în cadrul unui amplu proiect literar. Alături de ei, apar nume
mari ale literaturii internaţionale şi româneşti, cum ar fi Michel Houellebecq
şi Mircea Cărtărescu
Doi laureaţi ai Premiului Nobel
pentru Literatură ar putea fi prezenţi anul viitor la Sibiu, în cadrul
programului Capitală Culturală Europeană. Este vorba despre scriitorul german
Günter Grass si de maghiarul Imre Kertesz, care vor fi invitaţi să susţină
conferinţe.
10 pentru literatură
În programul pentru 2007, se află
în acest moment zece proiecte din domeniul literar. Cel intitulat
"Experienţa Eului în literatura europeană din Est şi din Vest" este
organizat de Academia Evanghelică Transilvania. În cadrul celor trei serii de
conferinţe, vor fi invitaţi să participe scriitori importanţi din Europa de Est
şi de Vest. Printre aceştia, doi laureaţi ai Premiului Nobel pentru Literatură.
Cel dintâi este germanul Günter Grass, laureat al Premiului Nobel pentru
Literatură în 1999, autorul celebrului Toba de tinichea. Al doilea,
maghiarul Imre Kertesz, căruia i-a fost decernat Premiul Nobel pentru
Literatură în 2002.
Lista cuprinde multe alte nume
sonore. Printre cei cunoscuţi publicului larg din România se numără Michel
Houellebecq, autorul romanului Platforma. Între scriitorii români se
numără Mircea Cărtărescu, Ana Blandiana, Norman Manea, Gabriela Adameşteanu,
Gabriel Liiceanu, Andrei Pleşu.
Contacte cu ambasadele
Iniţiatorii proiectului sunt
Eugene van Itterbeck şi Gerhardt Konerth, de la Universitatea "Lucian
Blaga" din Sibiu, care sunt în legătură cu ambasade şi institute culturale
ale ţărilor de unde vor veni scriitorii. "Pentru numele propuse suntem în
contact cu Goethe Institut, Ambasada Ungariei, a Belgiei, Institutul Polonez şi
alte instituţii Din păcate, nu ştim încă de ce bani vom dispune, iar din
această cauză suntem cam paralizaţi. E un mare handicap faptul că vom afla abia
în martie 2007 ce fonduri ni se alocă. Abia atunci vom putea face invitaţia
oficială către scriitori. Este vorba de onorarii, de drum. Până atunci, căutăm
şi sponsori", spune Eugene van Itterbeck, profesor belgian, de la
universitatea sibiană.
Deşi nu s-a discutat încă direct
cu cei doi laureaţi Nobel, profesorul Itterbeck are convingerea că, odată
invitaţi oficial, scriitorii vor confirma. "În privinţa lui Imre Kertesz,
am discutat cu Ambasada Ungariei şi sigur va veni. A fost şi este un cititor al
lui Cioran", spune van Itterbeck, care organizează de ani buni Colocviile
"Emil Cioran" la Sibiu, el fiind şi cel care a reuşit să o aducă în
oraş, la aceste evenimente, în doi ani consecutivi, pe Friedgard Thoma, "o
iubire a lui Cioran".
"Cât despre Günter Grass,
suntem asiguraţi de la Berlin că va fi de acord. Dar deocamdată nu am discutat
personal cu nici unul dintre ei, doar prin ambasade şi institute", spune
van Itterbeck. Pentru contactele cu scriitorii români, cu mulţi s-a discutat
deja, iar alţii vor fi contactaţi prin Institutul Cultural Român. Proiectul
derulat de Academia Evanghelică Transilvania împreună cu universitatea sibiană
va fi un proiect de promovare a lecturii, derulat pe parcursul a trei luni, în
toamna 2007. Programul va fi unul pentru promovarea lecturii, întâlnirile
derulându-se sub forma unor mese rotunde, cu discuţii în jurul unor liste de
lectură obligatorii.
Cine sunt invitaţii
Vor fi invitaţi să susţină
conferinţe la Sibiu: Peter Handke (Austria), Patrick Roegiers, Jacques Sojcher
(Belgia - Comunitatea franceză), Hugo Claus, Patricia de Martelaere, Leonard
Nolens (Belgia-Flandra), Luc Ferry, Michel Houellebecq, Philippe Lejeune,
Tzvetan Todorov (Franţa), Günter Grass, Franz Hodjak, Adolf Muschg, Dieter
Schlesak, Bernd Schlink, Peter Sloterdijk, Botho Strauß, Richard Wagner, Martin
Walser (Germania), Lambert Sschlechter (Luxemburg), Ger Groot, Margriet de Moor
(Olanda), Michal Pawel Markowski, Andrzej Stasiuk, Marek Bienczyk (Polonia),
Gabriela Adameşteanu, Ana Blandiana, Mircea Cărtărescu, Gabriel Liiceanu, Dan
Lungu, Norman Manea, Ion Mircea, Horia Roman Patapievici, Andrei Pleşu, Eginald
Schlattner, Liliana Ursu, Joachim Wittstock (România), Andrei Codrescu (SUA),
Imre Kertesz şi Péter Esterhazy (Ungaria).
Florentina Loloiu
IDEO IDEIS a
coborât cortina
Adolescenţii
teatrului românesc au fost premiaţi vineri, 11 august, în cadrul Festivalului
Naţional IDEO IDEIS
Timp de şase zile (6–11 august),
la Casa de Cultură din Alexandria, s-a desfăşurat prima ediţie a Festivalului
Naţional de Teatru în limba română pentru Adolescenţi IDEO IDEIS. Festivalul,
atât de necesar generaţiei de adolescenţi, s-a născut din iniţiativa unor
tineri dornici să se exprime liber, să interacţioneze şi să aibă încredere
într-o echipă. IDEO IDEIS este un festival unde se promovează înainte de toate
teatrul, însă în spatele a tot ceea ce se întâmplă, oamenii leagă relaţii, se
cunosc între ei, au contact cu alte medii şi trăiesc noi experienţe. Amintirile
care rămân după un festival sunt poate cele mai importante, pentru că ele
reprezintă adevăratele impresii asupra a ceea ce s-a întâmplat.
Unsprezece trupe de teatru din
toată ţara au luat parte la o competiţie stimulatoare, având ocazia să
pună în scenă piese ale unor celebri autori, sub privirile unui juriu exigent
format din: Marcel Iureş, Adrian Titieni, Voicu Rădescu, Ana Mărgineanu, Mircea
Constantinescu şi Alex Mihail. În cadrul festivalului s-au desfăşurat o serie
de activităţi precum: Atelierele de teatru susţinute de tineri studenţi
ai facultăţilor din ţară şi Cinemateca târzie – unde au fost
proiectate filme din cadrul cinematografiei europene, premiate la mari
festivaluri internaţionale.
"Festivalul IDEO IDEIS a
ieşit mai bine decât s-au aşteptat mulţi pentru prima sa ediţie. A fost cu
siguranţă mult mai multă competiţie decât la celelalte festivaluri şi asta s-a
simţit: piese foarte bune şi oameni pregătiţi (normal cu mici excepţii). În
opinia mea calitatea pieselor dintr-un festival este criteriul cel mai
important de validare a evenimentului, alături de juriu bineînţeles, care a
tratat premiile cu o deosebită seriozitate." – Tudor Lucanu, trainer
în cadrul Atelierelor de teatru.
La conferinţa de presă Marcel
Iureş, preşedintele Festivalului IDEO IDEIS, a încurajat iniţiativa tinerilor
organizatori - Asociaţia Culturală T.E.T.A şi Consiliul Local al Tinerilor
Alexandria (C.L.T.A.). Preşedintele Festivalului a atras atenţia asupra
necesităţii şi importanţei sprijinului venit din partea autorităţilor locale,
exprimându-şi speranţa în vederea continuităţii acestui festival şi îndrumând
organizatorii să pună accentul nu neapărat pe paternitatea ideilor, ci pe
faptul că ele există şi dau naştere iniţiativei.
Câştigătorii primei ediţii a
Festivalului Naţional de Teatru în limba română pentru Adolescenţi IDEO IDEIS :
Premiul pentru cea mai bună regie
– Tudor Lucanu - trupa MIMESIS, Iaşi
Premiul pentru cea mai bună piesă
– trupa MIMESIS, Iaşi („Visul unei nopţi de vară" de William
Shakespeare)
Premiul pentru cea mai bună
mişcare scenică – trupa MORPHIA, Craiova
Premiul pentru cea mai bună
coloană sonoră – trupa MORPHIA, Craiova
Premiul pentru cele mai bune
costume – trupa MORPHIA, Craiova
Premiul pentru cea mai bună
scenografie – trupa MIMESIS, Iaşi
Premiul pentru cea mai bună
actriţă în rol principal – Cristina Suteu - trupa HOOLEELOGANS,
Timişoara
Premiul pentru cea mai bună
actriţă în rol secundar – Cătălina Mihai - trupa MORPHIA, Craiova
Premiul pentru cel mai bun actor
în rol secundar – Alex Varninschi - trupa MIMESIS, Iaşi
Premiul special al juriului -
trupa MORPHIA, Craiova
Premiile IDEO IDEIS au revenit
trupei YOUNG GIMMICKS din Arad şi actorilor Ioana Ursu şi Andrei
Popescu – trupa MIMESIS, Iaşi.
Organizatorii Festivalului IDEO
IDEIS mulţumesc partenerilor şi sponsorilor pentru sprijinul acordat: Primăria
Municipiului Alexandria, Interdigital Alexandria, Studioul de Teatru Cassandra,
EuroCar Service Alexandria, Antena 1 Alexandria, Radio Semnal Alexandria,
ANSIT, Millenium Communications, Gala Societăţii Civile, Supradyn şi Sister.
Veronica D. Niculescu
Meniul cultural
al anului 2007
A apărut preprogramul
evenimentelor culturale de anul viitor, când Sibiul va fi Capitala Culturală
Europeană
Asociaţia Sibiu Capitală
Culturală Europeană 2007 a tipărit primele 2000 de broşuri ale celei de-a doua
versiuni a pre-programului Sibiu Capitală Culturală Europeană 2007. Disponibilă
deocamdată doar în limba engleză, broşura va fi editată şi în română, germană
şi franceză.
Documentul, care se distribuie
gratuit doritorilor, nu cuprinde toate proiectele, ci numai câteva dintre cele
mai importante, fiind selectate mai ales cele cu un impact mare asupra
publicului.
"Consideraţi această
broşură o prezentare succintă a ceea ce se va întâmpla pe parcursul anului
viitor. Vom urmări impactul pe care îl are această variantă asupra publicului,
iar în toamnă vom tipări programul evenimentelor planificate pentru 2007",
a explicat primarul Sibiului, Klaus Johannis. Iată câteva dintre cele mai
importante evenimente, în ordine cronologică.
Program special de Revelion
Deschiderea oficială va avea loc
de Revelion, când Sibiul va găzdui un spectacol elaborat, concentrat în jurul
unui spectacol de lumini şi artificii realizat de grupul de renume mondial
Groupe F. În spectacolul de deschidere vor fi incluse concerte simfonice, piesa
centrală a programului fiind Oda bucuriei, de Beethoven.
Luna ianuarie va fi dominată de
teatru. În cadrul programului "Mari regizori", vor fi prezentate
spectacolele Pescăruşul, regia Andrei Şerban, Aşteptându-l pe Godot,
regia Silviu Purcărete, Vremea dragostei, vremea morţii, regia
Radu-Alexandru Nica, Rinocerii, regia Tompa Gabor, Trilogia evreiască,
regia Mihai Măniuţiu, Demonii, regia Florin Fătulescu, Lumea lui
Gogol, regia Alexandru Dabija.
Sibiul, recreat pe computer
În
februarie, va avea loc un festival al muzicii create pe computer, cuprinzând o
serie de concerte multimedia, intitulate Sibermusic 2007. Regizorul ucrainean
Andrij Zholdak va pune în scenă la teatrul sibian piesa Viaţa cu un idiot,
de Erofeev.
Martie
aduce un proiect inedit: "Binarium", organizat de Fundaţia pentru
Artă Alternativă: Sibiul este reconstruit într-un spaţiu virtual, cu o
interfaţă de joc populată de cetăţeni virtuali. Vizitatorul poate explora acest
spaţiu, îl poate "mobila" cu propriile sale amintiri şi întâmplări.
În aprilie, Festivalul de Teatru
Studenţesc "Sibiu Plays" va aduce pe scenă modul de a gândi şi de a
se exprima al tinerei generaţii, iar Etno Parc, prin Muzeul Astra, va crea un
spaţiu care să stimuleze creativitatea copiilor, prin prezentarea într-un mod
atractiv a tehnicilor tradiţionale preindustriale.
Bogăţie în vară
Luna mai va fi una dintre cele
mai agitate. Proaspăt restaurată, Casa Artelor din Piaţa Mică va fi
transformată într-o Galerie de Artă Tradiţională. Institutul Cultural Român va
prezenta "Culorile Avangardei", o serie de evenimente şi expoziţii,
deschisă la Muzeul de Istorie, cu peste 80 de opere de artă, colecţionate de la
18 muzee. Festivalul Internaţional de Teatru va aduce la Sibiu artişti de seamă
din lume, timp de 11 zile, iar Sibiu Jazz Festival va reuni artişti din lumea
largă, timp de şapte zile, în concerte, recitaluri, jam-sessions şi proiecţii
video.
Şi iunie va fi bogat. Festivalul
European al Animaţiei "aniMOTION" va cuprinde cinci zile de filme de
animaţie ale unor artişti celebri, proiecţii video, grafică animată. La
Maratonul Poeziei Europene, organizat de Asociaţia Scriitorilor din România,
timp de trei zile şi trei nopţi , poeţi europeni vor recita pe scene amplasate
în pieţele istorice ale Sibiului. "Sibiu Soundscapes" se numeşte
proiectul Institutului Goethe din Bucureşti, care include zece instalaţii
răspândite în oraş, care vor prezenta pentru prima oară în România ipostaze
diferite ale artei sunetelor ambientale. Tot în iunie, Sibiul va găzdui
Festivalul de Film Internaţional Transilvania TIFF.
Iulie aduce Gala Folclorului
European, pe scena din Dumbrava Sibiului, parte a programului mondial lansat de
UNESCO în 2003. În august, trei zile dedicate filmului mut, la Cinema Paradiso,
şi Târgul Meşterilor Populari, la Muzeul Astra
Toamna literară
Toamna
începe, în septembrie, cu Festivalul Internaţional "George Enescu".
Cea de-a 18-a ediţie a festivalului va avea loc între 5 şi 23 septembrie. Între
15 septembrie şi 15 octombrie, va avea loc festivalul de dans contemporan
european Sibiu Dance 2007, iar Târgul Olarilor va fi o excelentă ocazie de a
vedea bogăţia stilurilor de olărit din diferite zone ale ţării.
În octombrie, se va derula
conferinţa "Persoana întâi în literatura europeană", dar şi mult
aşteptatul Astra Film Fest, festival al filmului documentar, cu secţiuni
tematice.
Luna noiembrie aduce o serie de
seminarii şi conferinţe dedicate schimbului de experienţă în schimbarea
destinaţiei spaţiilor vechi industriale în locaţii culturale: "Implicări
culturale şi regenerare urbană", organizate de ECUMEST şi KulturFabrik
Luxemburg.
Ultima
lună din an va aduce programul "Oratorii de Crăciun, între Est şi
Vest", al Filarmonicii din Sibiu, un spectacol al unor capodopere
universale, între 5 şi 20 decembrie.
|
|
|